HepatoPac II a avut loc la Cluj pe 5-6 aprilie

 

Cea de-a doua editie a evenimentului a avut loc la Cluj-Napoca si a reunit peste 100 de participanti: pacienti cu afectiuni hepatice, familiile acestora si medici interesati de patologia hepatica. Obiectivul Hepatopac este acela de a creste gradul de informare medicala a bolnavilor cu afectiuni hepatice cronice si a apropiatilor. Coordonatorul stiintific al evenimentului a fost prof. dr. Vasile Andreica, sef sectie Institutul Regional de Gastroenterologie Cluj.

5,6% din pacientii infectati cronic cu hepatita virala B se afla in Romania

In cadrul celei de-a doua editii Hepatopac, organizatorii si-au propus sa abordeze problemele pacientilor cu boli hepatice cronice atat din perspectiva medicala, cat si din perspectiva sociala. Vineri, pe 5 aprilie au fost explorate diferite aspecte medicale ale afectiunilor hepatice si modul in care fiecare dintre acestea influenteaza stilul de viata al pacientilor. Lectori cu experienta in tratarea hepatitelor cronice au incercat sa faca prezentarile cat mai accesibile si atractive pentru pacientii carora li s-au adresat.

Prof. dr. Vasile Andreica a prezentat zonele endemice ale infectiei virale cronice, grupele de risc pentru care se recomanda testarea pentru hepatita B si C si diferitele cai de transmitere ale infectiei virale, in vreme ce dr. Roxana Zaharia (Institutul Regional de Gastroenterologie si Hepatologie) a explicat diferitele tipare de evolutie naturala ale infectiilor virale de tip B, C si D.  Prof. dr. Vasile Cristea si dr. Nicolae Miron si-au indreptat atentia catre investigatiile de laborator care se realizeaza in cazul hepatitelor virale.

Conf. dr. Paula Szanto (Institutul Regional de Gastroenterologie si Hepatologie Cluj) a realizat o sinteza a mijloacelor actuale de tratament si a perpectivelor terapeutice in hepatitele cronice virale. A precizat, de asemenea, ca din 350 de milioane de persoane infectate cu hepatita B la nivel global, 5, 6% dintre pacienti se afla in Romania.

De ce sunt diagnosticate atat de tarziu aceste afectiuni? -a fost intrebarea la care a incercat sa raspunda printr-o prezentare concisa dr. Liliana Dina, investigand manifestarile clinice ale hepatitelor cronice virale. 

Efectele adverse ale tratamentului cu interferon au fost abordate in prezentarea dr. Lidia Ciobanu. Cele mai frecvente efecte secundare ale terapiei antivirale sunt fatigabilitatea (64% dintre cazuri), cefaleea (60%), febra (46%), mialgii (56%) si insomnii (48%). La acestea se adauga greturile, iritabilitatea, anorexia, dermatita, depresia.  Acestea sunt doar o parte din cauzele care pot determina ca bolnavul sa intrerupa tratamentul. Motivati fie de reactiile fizice neplacute la tratament, fie de schimbarile psihice aduse de boala cronica, pana la 12 procente din pacienti intrerup tratamentul cu interferon. 

Hepatita virala cronica impune un nou stil de viata 

Asist. univ. dr. Claudia Hagiu (Universitatea de Medicina si Farmacie Cluj-Napoca) a vorbit despre adaptarea stilului de viata al bolnavilor cu hepatita cronica virala, insistand asupra dietei corespunzatoare, efectele fumatului si consumului de alcool asupra tratamentului, influenta anturajului asupra starii psihice si dozarea efortului fizic.

Dr. Adriana Cavasi (UMF „Iuliu Hatieganu”) a raspuns, pe rand, intrebarilor pe care le-ar putea pune femeile infectate cu hepatita cronica virala care isi doresc un copil. In medie, riscul transmiterii infectiei de la mama la fat este de 40%

Vaccinarea impotriva hepatitelor B si C a fost subiectul expunerii realizate de dr. Dana Matei, care a oferit detalii despre structura virusurilor hepatice, despre profilaxia preexpunere, schema de vaccinare si profilaxia postexpunere in cazul hepatitei B si despre absenta vaccinului in cazul hepatitei C.

Cerasela Libeg, specialista in psihologie si psihoterapie, a sustinut o prezentare despre rolul psihologului in viata bolnavului cronic, trecand in revista fazele asimilarii ideii de boala, atitudinile bolnavului fata de afectiune, dezvoltarea personala in confruntarea cu boala, gandirea rationala vs. gandirea irationala si controlul reactiilor emotionale in cazul bolnavilor cronici.

In cea de-a doua zi a evenimentului, accentul s-a mutat pe latura sociala a problemelor pacientilor cu afectiuni hepatice. 

Doctor Nicoleta Molnar de la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Cluj le-a vorbit participantilor despre activitatea institutiei si despre evaluarea gradului de handicap in afectarea functiilor hepatice. La eveniment au fost prezenti, de asemenea, reprezentanti ai Directiei de Sanatate Publica Cluj-Napoca si ai Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (medic sef Adriana Vlad, dr. Sorin Cosnarovici, dr. Ana Oros, dr. Tiganila Nicusor, medic expert in Comisia de expertiza medicala a capacitatii de munca Cluj). Alaturi de pacienti a fost si dr. Vasile Grumaz, specialist boli interne, un colaborator  apropiat si foarte implicat al APAH-RO Filiala Cluj. Dr. Grumaz a vorbit, de asemenea, in numele deputatului de Cluj Elena Uioreanu.

Peste 2 milioane de romani traiesc cu virusul hepatitei B si C

Estimarile arata ca peste 2 milioane de romani traiesc cu virusul hepatitei B sau C. In prezent, doar 1% dintre cei infectati cu virusul hepatitei B au acces la tratament si sub 1% in cazul celor infectati cu virusul hepatitei C. Netratata, hepatita B evolueaza in ciroza hepatica la 30% din pacienti, iar virusul hepatitei B e responsabil de 70% din cancerele hepatice primitive. In cazul hepatitei C, aproximativ 80% din infectiile acute se cronicizeaza. Un sfert din cei cu hepatita cronica C dezvolta ciroza hepatica,  iar unul din cinci pacienti cu hepatita cronica C dezvolta cancer hepatic.

Prima editie Hepatopac a avut loc in martie 2012, la Cluj si a reunit peste 100 de pacienti, apartinatori si cadre medicale. Manifestarea a fost coordonata stiintific de prof. dr. Vasile Andreica (Institutul Regional de Gastroenterologie Cluj). Printre principalele teme abordate la editia inaugurala s-au aflat: complianta la tratament, perspectivele tratamentului pentru hepatitele cronice virale, stilul de viata al pacientilor cu afectiuni hepatice si discriminarea acestora pe plan social.