„În România, avem cele mai mici prețuri la medicamente, însă, din păcate acestea nu există în farmacii”. Interviu cu Prof.univ.dr.farm. Robert Ancuceanu, lector Farma Practic ediția 63, 9-10 martie, Poiana Brașov

România, la fel ca celelate țări membre UE are la dispoziție un an pentru a implementa strategiile de serializare a medicamentelor. Cum va influența acestă masură activitatea din farmacie?

Cred ca e greu de estimat. În primul rând este greu de estimat dacă în România industria și autoritățile sunt pregătite să implementeze sistemul de serializare pentru că acum mai avem doar un an, însă au fost 3 sau 4 de când se știa acest lucru. Îmi aduc aminte că în vara anului trecut cel puțin reprezentanții industriei de generice afirmau că decoamdată e departe de a se ști drumul și agenda de parcurs. În al doilea rând mă aștept să nu fie foarte complicat în farmacie, ar trebui să  fie mai simplu în ceea ce privește  fluxul și desfășurarea activității curente. Ce va înseamna în termeni de costuri? Acest lucru depinde de cum va fi configurat sistemul. Deci, la început, s-ar putea să existe niște costuri de implemementare suplimentare față de costurile actuale de operare a farmaciilor, dar este de așteptat ca lucrurile să funcționeze mai bine și nu mai prost. Să sperăm că lucrurile vor funcționa mai bine, să nu se întâmple ca la prescripția electronică. În acest caz vorbim despre o inovație dorită și așteptată, însă aproape că nu există lună în care să nu cadă sistemul câte o oră sau două sau chiar și câte o zi.

Care ar fi alte provocări cu care se confruntă azi farmaciștii?

Păi în primul rând lipsa medicamentelor. Pentru că suntem un sistem farmaceutic care are cele mai ieftine medicamente, dar care, din păcate, nu există în farmacii. Citeam de curând declarația fostului ministru al sănătății, care ar fi promis că va elimina taxa de clawback, doar că industria nu și-ar fi făcut partea. Această taxă este doar una dintre cauzele contributive al lipsei anumitor medicamente. Cealaltă este sistemul de autorizare a prețurilor, un sistem negândit în interesul pacientului, doar la nivel declarativ. În realitate, România pretinde că își dorește cele mai mici prețuri  din Europa. Avem cele mai mici prețuri, însă ne lipsesc medicamentele. Avem medicamente ieftine care există doar virtual. Sunt și medicamente la care piața reușește să ajusteze prețurile și să le avem, dar așa cum  e cazul imunoglobulinei sunt multe altele pe care pacientul le caută dintr-o farmacie în alta și nu le găsește.

Vobim, de asemenea, și de o lipsă a vaccinurilor.

Da, ne plângem că părinții nu vor să își vaccineze copiii, și în mare parte este adevărat, dar există și foarte mulți părinți care vor și nu au cu ce. Asta este o altă consecință a aceluiași sistem pe care  autoritățile nu sunt dispuse să îl rezolve luând taurul de coarne și acceptând că lozinca aceasta de „cele mai ieftine medicamente” nu este cea mai potrivită. În orice caz acest lucru nu poate fi implememtat cu ignorarea unor legi economice ale pieței. Cred că sistemul de autorizare de control al prețurilor în Romania și alte reglemetări legate de piață necesită regândire.