Program Antibioterapia

Conferința de Imunodepresie și Antibioterapie

Tema ediției: Antibioterapia. Focus pe persoanele imunodeprimate

Coordonator Științific: Conf. Univ. Dr. Irina Magdalena Dumitru

-Webinar pe zoom 04-05 noiembrie 2022-

Ziua 1 – Sesiunea 1

Conf. Univ. Dr. Irina Magdalena Dumitru

Conferențiar Universitar Universitatea „Ovidius’ Constanța, Facultatea de Medicină
Disciplina boli Infecțioase, Epidemiologie, Director departament Cercetare Universitatea Ovidius din Constanța, Șef secție Clinica Boli Infecțioase II adulți, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța.

Infecțiile/colonizările la pacienții imunocompromiși

Sistemul imunitar al organismului folosește o serie de mecanisme de apărare pentru a preveni sau a elimina infecția. Granulocitopenia este factorul major care predispune pacienții cu cancer la infecții, în principal cu bacterii. Majoritatea infecțiilor sunt cauzate de organisme aerobe gram-negative (Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa și Klebsiella sp) care provin din flora gastrointestinală, mucoasă sau cutanată endogenă (adesea modificată de agenți patogeni dobândiți în spital). Unii fungi (Candida sp și Aspergillus sp) sunt, de asemenea, susceptibili de a invada pacienții granulocitopenici. Următorul cel mai important factor care predispune pacienții cu cancer la infecție este alterarea barierelor anatomice. Protecția mucoasei și a pielii este compromisă de tumori, radioterapie, chimioterapie, proceduri chirurgicale de diagnostic și terapeutice, linii intravenoase și alte dispozitive. Agenții patogeni găsiți în cazurile de bariere anatomice alterate sunt similari cu cei întâlniți la pacienții cu granulocitopenie. Al treilea factor care predispune pacienții la infecții bacteriene și nonbacteriene grave este imunodepresia, în special la pacienții cu limfoame, mieloame multiple și leucemie limfatică cronică. Agenții patogeni izolați la acești pacienți includ Mycobacterium sp, Nocardia spp, precum și Pseudomonas aeruginosa și stafilococi. Virusurile (herpes simplex, herpes varcelo zosterian), paraziții (Toxoplasma gondii), fungii (Pneumocystis jirovecii) sunt implicati în infecții la acești pacienți, la care imunitatea mediată celular este afectată. La pacienţii neutropenici, terapia antimicrobiană sau antifungică trebuie instituită înainte de a se pune diagnosticul microbiologic; la pacientii imunosupresivi, terapia este ghidata optim de un diagnostic microbiologic specific.
De ce sunt infecțiile periculoase la pacienții imunodeprimați?
Simptomele obișnuite pot fi absente. Pacienții cu sistem imunitar slab pot să nu prezinte semnele clasice de infecție, uneori, singurul simptom al unei infecții poate fi febra.
Infecția poate evolua rapid. În cazul scaderii neutrofilelor, infecția poate progresa rapid la sepsis, insuficienta de organ și deces.
Este posibil ca sistemul imun să nu răspundă rapid la infecție. De exemplu, o infecție virală poate dura mai mult la un pacient cu un sistem imunitar compromis, comparativ cu o persoană cu un sistem imunitar indemn.
Cum pot fi prevenite infecțiile la pacienții imunodeprimați?
Principiile generale de prevenire a infecțiilor la pacienții cu sistem imunitar slab sunt: practicarea unei bune igiene a mâinilor, evitarea contactului cu persoanele bolnave precum si vaccinarea.
Prevenirea și tratarea corecta a infecțiilor sunt pași critici pentru a asigura un tratament de succes al pacientilor imunodeprimati.

Antibioticele și sistemul imunitar: o relație complexă

Conf. Univ. Dr. Irina Codiță

Are o bogată experiență în microbiologia de sănătate publică și cercetarea în domeniul microbiologiei medicale și este conferențiar universitar asociat la UMF „Carol Davila” București, Disciplina Microbiologie II. Domenii de supraspecializare: infecții nosocomiale, rezistență la antibiotice, markeri de rezistență și virulență, compuși/suprafețe cu activitate antimicrobiană, sterilizare și managementul deșeurilor infecțioase etc

Conf. Univ. Dr. Roxana Filip

Medic primar medicină de laborator, șef laborator BK Biologie Moleculară, Spitalul Judetean de Urgență „Sf .Ioan cel Nou” Suceava, Conferențiar universitar, DSDU, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava. DISCIPLINE PREDATE: Igienă, Dermatologie, Interpretarea analizelor de laborator, Microbiologie, Virologie, parazitologie, Epidemiologie, Neurologie, Psihiatrie. Personalitate marcantă în domeniul de specializare ales, este formator nominalizat de Ministerul Sănătății în cadrul programului Naţional de Boli Transmisibile Prioritare – Tuberculoza, autoare şi coautoare la tratate de Microbiologie și Igienă la edituri cotate CNCSIS. În plan internaţional deține funcție de reprezentare în Societatea Europeană de Boli Infecţioase și Microbiologi, este membră în Comitetul Educativ al Societății Europene de Microbiologie şi Boli Infecţioase – singura reprezentantă aleasă din țările Europei de Est (2000-2009), membră în Comitetul executiv al Grupului de studiu european pentru utilizarea rațională a antibioticelor (2006-2010), membră în Comitetul executiv al grupului de studiu european pentru diagnosticul infecțiilor CLi micobacterii.

Rezistența la antibiotice prin producerea de beta lactamază

Antibioticele beta lactamice sunt folosite de peste 70 de ani in terapie, cee ace a determinat si dezvoltarea in egala masura a rezistentei mediate prin beta lactamaze. Chiar daca pattern urile de rezistenta difera de la o regiune la alta, ramane cert faptul ca orice rezistenta aparuta intr-un punct poate fi raspandita rapid in alte zone.Exemplul clasic il reprezinta metalo beta lactamaza New Dehli 1- initial aparuta in 2006 in India; gena s-a raspandit global in mai putin de 5 ani datorita mobilitatii populatiei catre Europa, America si Estul Mijlociu. Deci, este important de a monitoriza rezistenta ca functie si localizare cu scopul de a limita raspandirea ei.
Desi initial au fost apanajul infectiilor in spital, beta lactamazele s-au raspandit in comunitate la pacienti de toate varstele. Nomenclatura se bazeaza pe structura si functie, initial in 1980- clasificarea Ambler bazata pe secventhele de aminoacizi, clasa a si B. Ulterior s-au descris clasele C si D . In prezent clasificarea se bazeaza pe combinarea caracteristicilor biochimice si structural- Bush 1995, respectiv Bush si Jacoby.
Take home messages:
– Prezentarea schemelor de clasificare a beta lactamazelor
– Emergenta rezistentei la bacterii Gram negative
– Bacterii producatoare de carbapenemaze
– Beta lactamze rezistente la imhibitori
– Asocierea mecanismelor de rezistenta
– Bacterii cu multiple beta lactamaze
– Rolul laboratorului
– Clinicianul- “cere si ti se va da”
– Tehnicile de biologie moleculara “ from bench to molecular chess”

Boala pneumococică, imunodepresia și antibioterapia – Apexxnar, vaccin pneumococic de ultimă generație

Asist. Univ. Dr. Eliza Daniela Militaru

Medic Specialist Boli infectioase la Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș”

Ziua 1 – Sesiunea 2

Șef Lucr. Dr. Corneliu Popescu 

Medic primar boli infecțioase, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Dr. Victor Babeș, Șef departament boli tropicale si infectioase adulti, Șef lucrări Disciplina Virusologie- UMF Carol Davila București

Cum să reducem riscul de spitalizare sau deces în COVID-19. Date din experiența clinică

Antibiotic stewardship” sau folosirea judicioasă a antibioticelor în cazul infecțiilor produse de germeni Gram negativi rezistenți”

Prof. Univ. Dr. Adriana Hristea

Medic primar boli infecțioase, Șef secție Adulți 4, Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș

Dr. Mihaela Zaharia

Medic primar boli infecțioase la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Dr. Victor Babeș

Aplicarea principiilor de ”Antifungal stewardship” în România. Perspectiva clinicianului

Reactivarea herpesvirusurilor

Conf. Univ. Dr. Oana Săndulescu

Medic infecționist, Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș” București

Ziua 1 – Sesiunea 3

Prof. Univ. Dr. Laura Mazilu

Medic primar oncologie medicală, medic specialist medicină internă la Ovidius Clinical Hospital și este profesor universitar la Universitatea Ovidius Constanța.

Neutropenia febrilă prevenție vs monitorizare – punctul de vedere al medicului oncolog

Tratamentul cancerului cu chimioterapie mielosupresoare se asociaza cu riscul de neutropenie indusa de chimioterapie. Neutropenia creste riscul de complicatii amenintatoare de viata, inclusiv neutropenie febrila, se asociaza cu utilizarea de antibiotice, spitalizare si cresterea mortalitatii. In plus, oncologii pot fi nevoiti sa reduca dozele de chimioterapie, ceea ce duce la o intensitate relativa scazuta a dozei, cu impact negativ asupra rezultatelor tratamentului si supravietuirii generale.
Factorii de stimulare ai coloniilor de granulocite (G-CSF), introdusi pentru prima data in clinica in anii 1990, au redus incidenta acestor complicatii si au imbunatatit prognosticul pacientilor. Nevoia de injectii zilnice a fost inlaturata de dezvoltarea pegfilgrastimului, iar costul a fost partial atenuat prin introducerea biosimilarelor. Cu toate acestea, durerea osoasa indusa de G-CSF si vulnerabilitatea la infectii in prima saptamana dupa CHT raman nevoi medicale neacoperite.
Aprobarea recenta a trilaciclibului ca agent mieloprotector pentru ES-SCLC si noile molecule in dezvoltare au ca scop imbunatatirea strategiilor de preventie a neutropeniei induse de chimioterapie si a neutropeniei febrile. Mecanismele alternative de actiune ale trilaciclibului si plinabulin pot oferi mai multe avantaje fata de G-CSF standard, inclusiv administrarea in aceeasi zi cu CHT, absenta durerii osoase si o potentiala activitate antitumorala.

Infecția cu HTLV (virusul T-limfotropic uman)

Conf. Univ. Dr. Anca Streinu Cercel

Medic infecționist la Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Bals” București

Asist. Univ. Dr. Roxana Carmen Cernat

Medic primar boli infecțioase, Medicina călătorului.
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța

HIV + TBC = “parteneriatul” desăvârșit/ideal pentru forme atipice și multirezistență 

Riscul infecțios la pacientul dializat

Prof. Univ. Dr. Ana Liliana Tuță

Medic primar nefrolog la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă ”Sf. Apostol Andrei” Constanţa
Prorector cu dezvoltarea și implementarea strategiei cu relațiile internaționale, şef secţie clinică Nefrologie, medic primar medicină internăşi nefrologie

Ziua 2 – Sesiunea 1

Dr. Andreea Căpîlna

Medic primar boli infecțioase, medic primar epidemiolog. Spitalul Militar de Urgență „Regina Maria” Brașov. În 2013 spitalul în care a fost coordonator al Compartimentului Prevenire și Control al Infecțiilor Nosocomiale a câștigat premiul de Cel mai curat spital din Europa, premiu acordat de Organizația Mondială a Sănătății. Înainte să fie numită secretar de stat în Ministerul Sănătății, a deținut funcția de director medical al Spitalului de Boli Infecțioase din Brașov, spital COVID. A lucrat în funcția de consultant la OMS unde s-a ocupat de prevenţia şi controlul infectărilor cu coronavirus.

Intervenții cu impact major în prevenirea IAAM și deci a consumului de antibiotice

Aspergiloza invazivă

Șef Lucr. Dr. Ruxandra Moroti

Medic primar Boli Infecțioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof.Dr.Matei Balş”, Doctor în Științe Medicale și Lector Universitar al UMF Carol Davila – Disciplina Boli Infecțioase. Masterat în Biofizică și Biotehnologie Celulară, este absolventă de studii postdoctorale, are specializare în Medicina de Familie și competențe în Ecografie Generală și Medicină de Călătorie. Face parte din bordul Societății Române de Micologie Medicală și Micotoxicologie și Societății de Medicină de Voiaj.

Conf. Univ. Dr. Elena Copaciu

Medic primar ATI la Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti, este doctor în ştiinţe medicale şi conferențiar universitar la UMF Carol Davila şi a fost medic anestezist şef la Clinica ATI SUUB între 2007-2005, a obtinut în 2011, „Diplome Universitaire en Neuroreanimation” la Universitatea Saint Quentin en Yvellines, Versailles, Franta; în ultimii 10 ani a fost preşedinta Comisiei ATI a Colegiului Medicilor din România.

Disfuncția imunitară a pacientului critic. Riscul infecțios al pacientului internat în STI

Ziua 2 – Sesiunea 2

Prof. Univ. Dr. Codruța Nemet

Medic primar epidemiolog cu competență în parazitologie clinică.
Profesor universitar, cadru didactic asociat, conducator de doctorat la Școala Doctorală Interdisciplinară a Universității Transilvania din Brașov

Holera și Febra Tifoidă

Prof. Univ. Dr. Sorin Rugină

Medic primar Boli Infecțioase, Medic primar epidemiolog
Membru corespondent al Academiei de Stiințe Medicale
Membru titular al Academiei Oamenilor de Stiință din România, secția Științe Medicale.
Președintele Asociației Medicilor Infecționisti, Epidemiologi și Microbiologi din Constanța
Profesor universitar la Universitatea Ovidius din Constanța – Școala Doctorală de Medicină

Autoimunitatea în COVID

Prof. Univ. Dr. Sorin Rugină

Medic primar Boli Infecțioase, Medic primar epidemiolog
Membru corespondent al Academiei de Stiințe Medicale
Membru titular al Academiei Oamenilor de Stiință din România, secția Științe Medicale.
Președintele Asociației Medicilor Infecționisti, Epidemiologi și Microbiologi din Constanța
Profesor universitar la Universitatea Ovidius din Constanța – Școala Doctorală de Medicină

Avocat Paul Sabin Coroian

Avocat în Baroul București
Master malpraxis în practica medicală

Malpraxisul în practica medicală – studiu de caz

Dezbatere:

Răspunderea colectiv(ă)

Prof. Univ. Dr. Sorin Rugină

Medic primar Boli Infecțioase, Medic primar epidemiolog
Membru corespondent al Academiei de Stiințe Medicale
Membru titular al Academiei Oamenilor de Stiință din România, secția Științe Medicale.
Președintele Asociației Medicilor Infecționisti, Epidemiologi și Microbiologi din Constanța
Profesor universitar la Universitatea Ovidius din Constanța – Școala Doctorală de Medicină

Conf. Univ. Dr. Irina Magdalena Dumitru

Conferențiar Universitar Universitatea „Ovidius’ Constanța, Facultatea de Medicină
Disciplina boli Infecțioase, Epidemiologie, Director departament Cercetare Universitatea Ovidius din Constanța, Șef secție Clinica Boli Infecțioase II adulți, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța.

Prof. Univ. Dr. Anca Elena Gurzău

Profesor de securitatea si sanatatea mediului, membra a Societatii Internationale de Epidemiologie a Mediului (ISEE), directorul Centrului de Mediu si Sanatate din Cluj-Napoca, Profesor la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca.

Prof. Univ. Dr. Monica Tarcea

Medic primar specialitatea igienă, profesor universitar la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș
Șef de disciplină – Nutriție comunitară și igiena alimentelor