Program

Vineri

Sesiunea 1

HTA si bolile cardiovasculare – posibilitati de management in pandemie, atitudine cand riscul de agravare a bolii CV depaseste riscul de contaminare, atentionari legate de vaccinare la pacientul cu boala cardiovasculara. 

Pacientul cu vertij: de la controlul simptomelor la success terapeutic va aborda un subiect de maxim interes pentru toti profesionistii din domeniul sanatatii – al treilea motiv de prezentare a pacientilor la medic. Sesiunea va aborda importanta echipei interdisciplinare medic – farmacist in succesul terapeutic al pacientului cu vertij.  Provocarea echipei interdisciplinare este de a determina pacientul sa inteleaga bola de care sufera, sa dezvolte atitudinea corecta fata de boala dar, mai ales, sa fie compliant la recomandarile medicului si farmacistului pentru o recuperare cat mai rapida.

Sesiunea 2

Prezentarea isi doreste sa ilustreze cu ajutorul a 3-4 mini-prezentari de caz cele mai frecvente situatii in care se poate regasi un pacient oncologic (in curs de chimioterapie, in curs de hormonoterapie, in curs de imunoterapie, pre-operator, etc.) si particularitatile vaccinarii anti-COVID (pentru care vaccin sunt mai multe date, in ce moment este optim de administrat vaccinul, etc) la acest grup populational.

Studiul Steablock a debutat în martie 2018, începând inițial cu un lot de pacienți din București, integrați în studiu la Spitalul Sfânta Maria și s-a extins din octombrie 2018 la nivel național, pentru ca la finalul său să cuprindă nu mai puțin de 1718 pacienți, monitorizați de 145 medici investigatori, din 134 centre la nivel național, cu o medie de 11.8 pacienți per medic investigator.

Bazându-se pe tripla terapie antioxidantă, produsul Steablock îmbunătățește evoluția și prognosticul pacienților cu afecțiuni hepatice cronice prin reducerea gradului steatozei, reducerea transaminazelor și îmbunătățirea profilului lipidic.

Sesiunea 3

Persoanele cu COVID-19 sever, precum cele dintr-o unitate de terapie intensivă (UCI), sunt deosebit de vulnerabile la infecțiile bacteriene și fungice.

Prevalența co-infecției a fost variabilă la pacienții cu COVID-19, putând fi de până la 50% în rândul non-supraviețuitorilor. Copatogenii au inclus bacterii, cum ar fi Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus, Klebsiella pneumoniae, Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumonia, Legionella pneumophila și Acinetobacter baumannii; virusuri precum gripa, coronavirusul, rinovirusul / enterovirusul, parainfluenza, metapneumovirusul, virusul gripal A.

Pacienții bolnavi cu COVID-19 au niveluri mai ridicate de citokine pro-inflamatorii (IL-1, IL-2, IL-6, necroză tumorală alfa) și antiinflamatoare (IL-4, IL-10), exprimare mai mică a interferonului gamma CD4 și mai puține celule CD4 și CD8. Această situație clinică severă crește riscul de infecții fungice grave, cum ar fi aspergiloză pulmonară invazivă, candidoză invazivă sau pneumonie cu Pneumocystis jirovecii. Aceste co-infecții fungice sunt raportate cu o frecvență crescândă și pot fi asociate cu boli severe și deces. Conștientizarea posibilității de co-infecție fungică este esențială pentru a reduce întârzierile în diagnostic și tratament, pentru a ajuta la prevenirea bolilor severe și a decesului din aceste infecții.

SAMBATA

Sesiunea 1

Pandemia COVID-19 a avut un impact cert negativ asupra accesului și calității serviciilor medicale pentru bolnavii cronici din România, fapt perceput și de peste 80% dintre medicii de familie, deși telemedicina a încercat să rezolve parțial această situație. Pentru pacienții renali cronici, care solicită sprijinul medicului de familie și care nu reprezintă urgențe majore, noi, ca nefrologi, am dori să discutăm în echipă situații punctuale de tipul: când se impune monitorizarea funcției renale, vigilență sporită la bolnavii cu HTA necontrolată și edeme, la cei în tratament cu IECA/sartani, AINS sau aminoglicozide, precum și la diabeticii care încep să facă hipoglicemii sub același tratament antidiabetic.

Provocarile multiple aduse  de infectia cu noul coronavirus s-au resimtit si in managementul pacientului diabetic , fie el cu tip 1 sau cu tip 2 , necesitand o adaptare rapida atat a medicului, cat si a bolnavilor. Limitarea accesului la programari sau la analize medicale, uneori chiar  dificultatea procurarii tratamentului curent, managementul infectiei in sine la pacientul diabetic, monitorizarea post Covid sau intelegerea corecta a impactului vaccinarii in contextul furtunii de fake news , toate aceste aspecte au influentat decizii sau au schimbat modul de interactiune medic- pacient- boala.