Stresul, Anxietatea, Depresia 28-29 octombrie 2022
Stres, Anxietate, Depresie (SAD)
Tema editiei XIV – Tablourile clinice ale sănătății mintale
Coordonator științific: Prof. Univ. Dr. Mirela Manea
-Webinar pe zoom 28-29 octombrie 2022-
Webinar creditat:
11 EMC (medici) | 16 EFC (farmaciști) | 8 EMC (asistenți):
Ziua 1 – Sesiunea 1
1400 – 1600
Prof. univ. dr. Mirela Manea
Medic primar psihiatrie, Spitalul Clinic de Psihiatrie ,,Prof. Dr. Alexandru Obregia”, București
Privire de ansamblu
Manifestări dermatologice în axa Neuro-Imuno-Cutanată
Prof. univ. dr. Olga Simionescu
Profesor universitar de dermatologie clinică, sef clinica I dermatologie, Spitalul Clinic Colentina.
Șef de Disciplină la catedra de Dermatologie din Facultatea de Medicină, UMF ”Carol Davila” București.
Prof. univ. dr. Mirela Manea
Medic primar psihiatrie, Spitalul Clinic de Psihiatrie ,,Prof. Dr. Alexandru Obregia”, București
Eficacitatea Sargenor în tratamentul stărilor de oboseala funcțională
Contextul actual este provocator nu doar prin prisma amenintarilor care exista la nivel de corp fizic, dar mai ales la nivel psiho-emotional (in contextul global actual), context care creeaza o stare suplimentara de stres, insotita de oboseala functionala si diminuarea randamentului pentru a face fata provocarilor zilnice, atat pentru persoanele fara o patologie demonstrata, dar mai ales pentru pacientii cu patologie psihiatrica, care pot resimti o presiune suplimentara in acest context, alaturi de diminuarea rezervelor energetice ale organismului.
Energie și vitalitate scăzute, dificultate în inițierea activităților, stare de oboseală generalizată, epuizare ușor instalată, dificultate în a menține concetrarea, memoria și stabilitatea emoțională (oboseală mentală).. Va suna cunoscut? Va spun asta pacientii dvs, in cabinete, farmacii, spitale?
Discutam aceste aspecte si ce putem facem, in prima sesiune, vineri, 28 octombrie!
Patologia endocrina generată de stress
Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun
Medic primar endocrinologie , Disciplina Endocrinologie a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila”,
Consilier Prezidențial – Departamentul Sănătate Publică
Asist. univ. dr. Setalia Popa
Medic specialist medicină genetică, Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa Iași
Bolile genetice cu afectare psihiatrică manifestate la vârstă de adult
1% din populatia globala este afectata la nastere de o boala genetica!
Mai mult de 90% dintre acestea au manifestari psihiatrice!
Printre cele mai frecvente boli genetice cu afectare psihiatrica la varsta adulta se numara erorile innascute de metabolism (Boala Wilson, Porfiria acuta intermitenta), sindroame de microdeletie (cel mai frecvent fiiind Sindromul DiGeorge), boli care au ca mecanism expansiunea genica (Sindrom X fragil, Boala Huntington)
Predictorii pentru o boala genetica sunt asocierea dintre fenotipul neurologic, in special epilepsia si migrena cu tulburarea de dispozitie si istoricul familial pozitiv pentru tulburare de neurodezvoltare.
Evaluarea genetica a cazurilor psihiatrice, in particular a celor cu fenotip neurologic sau dismorfie asociata trebuie luate in considerare. Diagnosticul genetic la populatia psihiatrica faciliteaza tratamentul si managmentul tintit si permite consilierea genetica a familiei cu privire la riscul de recurenta.
Dr. Cristina Ailenei
Medic specialist medicină genetică, Clinica Sante, Genetica si Diagnostic Molecular, Iași
Nuraid în managementul demenței vasculare și bolii Alzheimer
AVC – mai frecvente decat infarctul miocardic
Dementa – una dintre cele mai mari provocari ale secolului XXI.
!Posibilitatea unei recidive dupa primul AVC ramane crescuta daca pacientul nu isi schimba stilul de viata care a determinat primul AVC.
Se poate creierul “autorepara” post AVC, post traumatisme cerebrale? Putem incetini evolutia unei demente?
3 informatii, doua intrebari.
Mai multe, vineri la SAD.
Dr. Armand Frasineanu
Medic primar neurologie, Spitalul Clinic Colentina, București
Ziua 1 – Sesiunea 2
1615 – 1800
Conf. univ. dr. Șerban Turliuc
Medic primar psihiatrie, Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași
Responsabilii stresului
Prezentarea vizează trecerea în revistă a cadrului definitor al stresului, a cauzelor și a soluțiilor cu rezultate în combaterea acestuia!
Extinde perspectiva în tratamentul depresiei
Lucrarea cu titlul „Extinde perspectiva în tratamentul depresiei” își propune aducerea în atenția participanților a principalelor provocări întâlnite în abordarea pacienților cu depresie și prezentarea modului în care trazodona vine în întâmpinarea acestor provocări.
Șef lucr. dr. Maria Gabriela Puiu
Medic primar psihiatrie, Spitalului Clinic de Psihiatrie „ Prof. Dr. Alexandru Obregia”, București
Psiholog Ramona Schenker
Psiholog-psihoterapeut, Centrul Psihologic ” Sf. Nectarie “, Craiova
Stresul din boala oncologică
Confirmarea unui diagnostic oncologic generează atat în persoana care se confruntă cu aceasta situatie cat si in randul celor apropiati un stres intens.
Pe de altă parte, stresul ca si proces face parte din viața noastră. Fără să realizăm, stresul generează boli printre care și boala oncologică, iar boala oncologică generează stres. Totul pare un cerc vicios, care începe și se termină cu cuvântul „ stres”.
Ce presupune acest proces, și care sunt explicațiile lui din punct de vedere biochimic și psihic, vom discuta in cadrul webinarului!
Matching or mismatching? Cum se potrivește duloxetina?
Șef lucr. dr. Cătălina Crișan
Medic primar psihiatrie, Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca
Ziua 1 – Sesiunea 3
1815 – 2000
Dr. Ana Fâcă
Medic primar dermatovenerolog, estetică dermatologică, Spitalul Județean de Urgență, Ploiești.
Sănătatea mintală și impactul asupra evoluției pacientului cu psoriazis
Recuperarea pacientului cu tulburări cognitive și afective – abordare practică, opțiuni terapeutice
Dr. Ovidiu Tudor
Medic specialist neurolog, rețeaua privată de sănătate Regina Maria
Dr. Gabriel Diaconu
Cum te obișnuiești cu ideea de moarte?
Dr. Iolanda Dumitrescu
Medic primar psihiatru, Spitalul de Psihiatrie Eftimie Diamandescu
Consimtământul și capacitatea psihică
Conventiile internationale la care Romania a aderat protejeaza dreptul fiintei umane la viata si ocrotirea sanatatii, dar, in aceeasi masura, protejeaza dreptul la autonomie personala si la recunoasterea capacitatii juridice, indiferent de dizabilitate. In Romania, existenta capacitatii de exercitiu (implicit a dreptului de a semna acte juridice in nume propriu) pentru persoana majora este prezumata iar inexistenta acesteia este stabilita de catre instanta, in temeiul unei proceduri civile.
In cursul anului 2020, instanța română de contencios constituțional a constatat neconformitatea dispozițiilor art. 164 alin. (1) din Codul civil, care stabileau că persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienației ori debilității mintale, urma a fi pusă sub interdicție judecătorească, cu prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3),art. 16 alin. (1) și art. 50, astfel cum se interpretează potrivit art. 20 alin. (1), și prin prisma art. 12 din Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități. In acest context, in luna mai 2022 a fost publicata in Monitorul Oficial Legea 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normative. Legea introduce mai multe reglementari in scopul implementarii principiilor Conventiei pentru drepturile persoanelor cu dizabilitati. In prezent, prevederile legii 140/2022 sunt in curs de implementare.
In cazul interventiilor medicale, decizia de a accepta sau a refuza un act medical propus apartine pacientului. Situatiile in care pacientul nu este capabil sa semneze un consimtamant valid sunt problemetice si interpretabile sub legislatia din Romania si duc la riscuri atat pentru personalul medical (risc litigios, nivel crescut de stres) cat si pentru pacient (risc de incalcare a autonomiei sau de nerespectare a dreptului la sanatate).
In cadrul prezentei comunicari, autorii isi propun sa aduca in atentia participantilor o comparatie intre sistemului medical din Romania respectiv din Marea Britanie cu privire la unele aspecte legate de obtinerea consimtamantului informat din partea persoanelor cu discernamant posibil afectat. De asemenea, prezentarea propune un mod de abordare a acestor situatii care sa diminueze riscul litigios, tinand cont atat de prevederile legale din Romania cat si de principiile Conventiei privind drepturile persoanelor cu dizabilitati.
Jurist Paul Coroian
Ziua 2 – Sesiunea 1
0900 – 1100
Dr. Alin Popescu
Medic primar medicină sportivă, competență în management sanitar și apifitoterapie, Federația Română de Rugby
Adolescenții cu tulburare de alimentație
Autismul: actualități și perspective
Voi aborda metode de diagnostic, rolul testarii genetice, implicatiile dietei si alte aspecte din practica de zi cu zi.
Prof. univ. dr. Svetlana Hadjiu
Dr. hab. șt. med.,medic primar neurologie pediatrică, Departamentul de Pediatrie din cadrul USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău
Asist. univ. dr. Ilinca Mihăilescu
Medic Primar Psihiatrie Pediatrică , Spitalului Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Alexandru Obregia”, București
Tulburarile emoționale și de comportament la copii și adolescenți – pespective postpandemice
Efectul pandemiei COVID-19 asupra sănătății mintale a adolescenților a fost unul heterogen. Datele din literatură arată o creștere a incidenței tulburărilor de internalizare (depresie, anxietate, tulburări ale comportamentului alimentar), o agravare a tulburărilor de externalizare la pacienții diagnosticați anterior cu tulburări de comportament și o creștere a ideilor și tentativelor de suicid. Printre factorii de risc care au contribuit la creșterea sau agravarea tulburărilor de sănătate mintală în rândul copiilor și adolescenților se numără retragerea bruscă de la școală, izolarea din viața socială, sistarea aproape completă a activităților in aer liber, intensificarea conflictelor intrafamiliale și limitarea accesului la serviciile de sănătate.
În această lucrare ne-am propus să descriem impactul multifactorial al pandemiei asupra sănătății mintale a copiilor, trecând în revistă date epidemiologice relevante, rolul pe care stresul, izolarea socială și inflamația îl pot avea în apariția și agravarea problemelor emoționale și comportamentale și, nu în ultimul rând, modalitățile de diminuare a efectelor pandemiei asupra sănătății mintale. La final, se va discuta relația directă dintre COVID-19 sau statusul post-COVID și problemele de sănătate neurologică și psihiatrică.
Oportunități și limite în tratamentul toxicomaniilor?
In cadrul prezentarii mele, “Toxicodependente- oportunități si limite ale tratamentului în România” voi incerca sa clarific pentru medicii de familie, farmacisti, asistenti medicali si in general pentru oricare dintre colegii care au o pregatire diferita de psihiatrie sau psihologie, cum pot face fata provocărilor cu care se confrunta la cabinet/in farmacie/la domiciliul pacientului, atunci când sunt întrebați de un pacient sau familia acestuia cum sa rezolve problema abuzului de alcool, utilizarea de droguri ilegale sau abuzul de medicatie psihotrope luata fără avizul sau monitorizarea unui specialist. În aceste situații pacienții fie refuza total sa admită ca au o problema și nu doresc tratament sau așteptările lor sunt total exagerate. O ameliorare sau vindecare necesita timp și implicare a unei echipe formate din pacient, medicul curant și familia pacientului. În acest domeniu progresele sunt lente si recaderile în consum destul de frecvente. Cum trebuie discutat, ce trebuie spus , cum poți motiva pacientul și familia sa se mențină pe acest drum lung și dificil al recuperării? Unde se pot trata? Ce servicii pot oferi spitalele, cât timp ii pot tine internați, ce trebuie făcut după externare? Plecarea la tratament în străinătate este o soluție? Speram ca în aceasta prezentare sa raspundem întrebărilor, sa ne cunoaștem, sa cream o rețea de colegi care vor putea colabora și pe viitor pentru binele tuturor celor care au nevoie de ajutor. Astept cu interes interactiunile cu colegii mei psihiatrii si psihologi in cadrul webinarului.
Dr. Teodora Ciolompea
Medic primar medicina de familie, Atestat în tratamentul toxicodependenţelor , Centru de evaluare si tratament toxicodependente pt tineri Sf. Stelian, București
Conf. univ. dr. Mihnea Manea
Medic primar psihiatrie, Spitalul Clinic de Psihiatrie ,,Prof. Dr. Alexandru Obregia”, București
Abordări noi în schizofrenie
Ziua 2 – Sesiunea 2
1115 – 1300
Dr. Gabriel Cristian Marinescu
Pentru SAD avem SES
Dr. Elena Brănaru
Medic primar psihiatru, Spital Clinic de Psihiatrie ”Prof. dr. Alexandru Obregia”, Centrul de prevenire a tentativelor de suicid la copii și adolescenți. Președinte ”Asociația de Suicidologie”
Melodia comunicării cu persoana ce prezinta risc suicidar
Lucrarea abordeaza ceva simplu. Aparent.Este vorba despre stilul de comunicare care ne permite sa alunecam in spatiul intimitatii psihice al persoanei, in cele mai intunecate colturi ale ei. Si acolo vom gasi umbra evenimentelor ce l-au aruncat pe pacient in intunericul gestului.
Reiterez importanta empatiei si a comunicarii pliate pe haina personalitatii pacientului, ca indicator in elaborarea modelului de cuantificare a riscului suicidar alaturi de trasaturile de personalitate, markeri genetici si clinici.
Psiholog Patricia Toma
Provocări și soluții în abordarea sistemică a adicțiilor
Pozitionarile personalului medical si ale publicului larg fata de sintagma “recomandari UE” sunt tot mai interesante si provocatoare. Si totusi, atunci cand cineva a parcurs un drum nou, a intampinat dificultati, a invatat ceva din asta, a ajustat, a modificat, a schimbat, etc – ar fi in regula sa studiem aceste aspecte si sa vedem ce putem prelua, ajusta, modifica, adapta? In aceasta editie SAD voi apela la statistici, legislatie, voi face a centralizarea a furnizorilor de servicii si voi discuta cu participantii la eveniment despre modelele de buna practica existente sau potential utile pentru noi.
Psih. Cătălina Constantin
Psiholog clinician și psihoterapeut, Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, București
Prof. univ. dr. Mirela Manea
Medic primar psihiatrie, Spitalul Clinic de Psihiatrie ,,Prof. Dr. Alexandru Obregia”, București
Îmbunătățirea afectivității însoțită de reintegrare socială
DEZBATERE
Abuz, reprimare, impact și soluții
1315 – 1445
Prof. univ. dr. Mirela Manea
Medic primar psihiatrie, Spitalul Clinic de Psihiatrie ,,Prof. Dr. Alexandru Obregia”, București
Dr. Florin Ene
Medic primar psihiatrie, Spitalului Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Alexandru Obregia”, București
Dr. Camelia Barki
Medic primar medicină de familie, instructor formator, psihoterapeut,Coordonator Grupul de Sănătate Mintală al SNMF, Cluj Napoca
Psih. Livia Șerban
Psihoterapeut integrativ, Brașov
Psih. Cătălina Constantin
Psiholog clinician și psihoterapeut, Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, București
Consumul de alcool si droguri pare a fi cel mai frecvent incriminat cand vorbim despre abuzuri. Cel putin in media. Care este insa adevarul? Ce inseamna abuz? Cum arata si de ce apare „reprimarea” in societatea noastra?
Despre ce putem face pentru a preveni, a observa la timp, a gestiona cat mai bine cu putinta cu resursele de care dispunem vom discuta in cadrul dezbaterii cu invitatii la dezbatere si participantii la eveniment.
La fel ca pe parcursul intregului eveniment, in dezbatere vor fi informatii noi sau mai putin cunoscute in Ro, de exemplu teoria polivagala si vom afla modul in care pacientii si asociatiile de pacienti pot fi un suport real cadrelor medicale. Vom afla care sunt cadrele medicale care aloca din putinul lor timp liber resurse pentru a da informatii validate stiintific catre publicul larg!
„Îmi doresc sa aduc conștientizare cu privire la acest triunghi dramatic, victimă – abuzator – salvator, triunghi inscris intr-un cerc de societatea noastră și să pun în evidență diferite nuanțe referitoare la dinamica aceasta care apare fie în relația cu ceilalți, fie chiar în relația cu noi înșine (când ne abuzăm singuri prin adicții).” ( Livia Serban)