„Percepția de «vânzător cu diplomă» atribuită farmacistului este o tristă realitate” – Ion Bobaru, unul dintre ultimii spițeri din țară, lector la ediția 59 Farma Practic 6-8 octombrie 2017, Eforie Nord

În perioada actuală, în care profesia de farmacist se confundă adesea cu cea de „vânzător” în farmacie, o simplă discuție cu Ion Bobaru, unul dintre ultimii spițeri din țară, cel care prepară singur medicamente după metode vechi de mai bine de o sută de ani, te face să (re)descoperi  frumusețea unei meserii care implică multă dedicare. Sunt 45 de ani de când farmacistul Ion Bobaru prepară continuu produse farmaceutice și mai bine de 35 de când lucrează în farmacia lui din Brăila, renumită, în toată țara, pentru preparatele realizate direct din plantele care cresc în grădina casei-monument  ce găzduiește  farmacia Faltis.

Un model pentru mulți dintre colegii săi farmaciști și partener pentru mai bine de 300 de medici din țară, pentru care prepară medicamente urmând rețetele primite de la aceștia prin e-mail sau poștă, Ion Bobaru va fi prezent în calitate de lector la ediția 59 a Simpozionului Regional Farma Practic ce va avea loc între 6-8 octombrie la Eforie Nord. Evenimentul este creditat EMC și este dedicat farmaciștilor și asistenților de farmacie din județele Călărași, Constanța, Ialomița, Tulcea, Brăila și București.

În așteptarea evenimentului, am stat de vorbă cu Ion Bobaru despre provocările pe care le implică astăzi practicarea unei astfel de profesii.

De când profesați ca farmacist și cum a apărut ideea unei farmacii proprii?
Ion Bobaru: Sunt în slujba farmaciei din anul 1975. Se împlinesc în toamna aceasta 42 de ani de când lucrez continuu la prepararea de produse farmaceutice.  Din anul 1982 conduc destinele farmaciei Faltis din Brăila. La începutul profesiei preocuparea mea principală a fost să introduc la receptură excipienți noi pentru baze de unguent (carbopolul, PEG-urile), pentru supozitoare (masa aestarinum) și agenti de emulsionare și suspendare (tweenul  80, alcoolul  polivinilic, CMC, alginatul de sodiu). Nu aș fi putut să fac acest lucru dacă farmacistul diriginte al farmaciei la care eram simplu salariat nu ar fi îmbrățișat această inițiativă. Ideea unei farmacii private a încolțit după anul 1989 când a apărut posibilitatea deschiderii de farmacii private. Dacă eram un tip mercantil, cu banii pe care i-am investit în renovarea acestei farmacii, care este monument istoric, și cheltuielile pentru dotarea farmaciei cu aparatura necesară, puteam să am acum un lanț de farmacii.  Că a fost bine sau rău, asta numai istoria poate să judece.

Cum și cine poate schimba percepția de „vânzător” atribuită în general farmacistului și asistentului de farmacie?
IB:
  Trebuie să fim sinceri și să recunoaștem că percepția de „vânzător cu diplomă” este o tristă realitate. Poate am contribuit, involuntar, și noi, profesioniștii din farmacii, la această percepție. Inevitabil, odată cu dezvoltarea sintezei chimice și a industriei farmaceutice  ponderea medicamentelor preparate în farmacie a dus la un declin previzibil  a acestei activități. Am cedat însă  prea ușor  monopolul în ceea ce privește realizarea de medicamente în farmacii sau laboratoare galenice. Multe din laboratoarele de microproducție farmaceutică din țara noastră au fost deschise, imediat după revoluție, de medici, economiști, ingineri agronomi  sau de „te-miri-cine”. Ideal ar fi fost ca această initiațivă să fi fost în primul rând a noastră, a farmaciștilor. Acum, în  farmacii se vând produsele acestor nespecialiști. Farmaciștii sunt doar angajații lor, aceasta fiind o obligație legislativă care spune că un produs farmaceutic în procesul de obținere a lui trebuie să fie urmărit de un farmacist.    

Astăzi,  farmaciile vor să-și atragă clienții doar prin discounturi financiare sau carduri de fidelitate afișate în vitrina farmaciei.

Această promovare, prin reclama din vitrină, este de multe ori chiar mai agresivă  decât în sectorul  comerțului pur. Nu am înțeles niciodată reclama din farmacii care spune că acordăm discount financiar de 15% la rețetele gratuite. Tradusă, această invitație înseamnă că cine intră în farmacie  cu o rețetă gratuită în valoare de 100 de lei pleacă cu medicamentele în sacoșă și cu 15 lei în buzunar. Chiar așa o fi? Farmacia Faltis nu are o asemenea  promisiune afișată în vitrină. În vitrina farmaciei mele este reflectată, în mare parte, activitatea din interiorul farmaciei.

Cum colaborați cu medicii? Îi sunați dacă găsiți pe o rețetă interacțiuni medicamentoase, doze neconforme, etc.?
IB: Cu unii medici din Brăila, mai ales cu cei în vârstă, am colaborări excelente în domeniul tratamentului medicamentos  cu rețete magistrale. Dacă stabilirea unui diagnostic este competența exclusivă a medicului, stabilirea unei formule magistrale poate cădea și în sarcina farmacistului. De-a lungul timpului s-a întâmplat de nenumărate ori să fiu solicitat pentru a redacta o rețeta magistrală.

Există formule magistarle pe care le-am conceput împreună cu medici și care sunt prescrise de aceștia de peste 30 de ani.

Pe acestea le-am încadrat în preparate  magistrale tradiționale; un preparat tradițional trebuie să îndeplinească, printre altele, și condiția să fie folosit în terapeutică cel puțin 25 de ani, iar noi îndeplinim această exigență. Preparăm medicamente după rețetele a aproape 300 de medici din Brăila și din țară. Primesc, pe email sau poștă, rețete  magistrale prescrise de medicii curanți  din diferite zone ale țării.  Pe cei neîncrezatori  îi invit în farmacie să numărăm împreună, în registrul electronic de elaborări, pe toți acești medici.

În ce mod ați dori să primiți informații despre produse de la companiile farmaceutice? Doar prin pliante? Să vă explice pe larg ce scrie pe acele pliante? Să vă dea informații despre patologii? Când ar fi momentul oportun să discute cu dvs.?
IB: Informațiile primite de companiile farmaceutice se referă în exclusivitate la produsele pe care le promovează, iar eu le consider a fi suficiente. Cu toatea astea, eu pun pe primul plan produsele preparate de mine. Am avut des discuții cu reprezentanții firmelor farmaceutice, mai ales pe tema OTC –urilor.  Atunci când voiau să promoveze un medicament pentru care eu aveam în farmacie o variantă galenică, le spuneam cu diplomație că produsul lor este foarte bun, doar că în farmacie există deja o un astfel de preparat. Pentru durerile de gât, de exemplu, ca alternativă la pastilele de supt distribuite de diverși producători, farmacia Faltis propune celor interesați să folosească trochiștii bucofaringieni. Este o formă farmaceutică prevazută în Farmacopeea Română din 1862. În top 50 produse farmaceutice vândute prin farmacia Faltis, trochiștii bucofaringieni se află pe locul 29. De aceea, zic eu, că e loc pentru toată lumea.

De ce ar mai fi utile în 2017 preparatele facute în farmacie? Rentează din punct de vedere financiar?
IB: Preparatele făcute în farmacie se adresează unui anumit public format din persoane care agreează această medicație. Consider că atâta timp cât preparatele făcute în farmacie sunt cerute, ele sunt și utile. Marea majoritate a clienților noștri ne avertizează de la început că doresc un produs realizat în laboratorul farmaciei. Iar noi, farmacia Faltis, venim în întâmpinarea lor.

Ca farmacist, mi-am asumat o mare responsabilitate când am ales această modalitate de a mă realiza profesional.

Punem pe piața farmaceutică preparate care au în compoziție substanțe farmaceutice de sinteză și de natură vegetală, substanțe care sunt menționate în literatura de specialitae ca având certe virtuții terapeutice. Unele produse sunt eliberate la recomandarea medicilor, altele la cerere sau la recomandarea personalului farmaceutic. Nu m-am hazardat însă niciodată să fac un preparat galenic cu ingrediente necertificate și necercetate suficient din punct de vedere terapeutic. Sunt satisfăcut din punct de vedere profesional, dar și economico-financiar. Aceasta afirmație sună poate a poveste, însă este adevarată. Mai multe voi prezenta în cadrul evenimentului Farma Practic organizat de Houston NPA  între 6-8 octombrie la Eforie Nord.

Ce conține „rețeta” pe care ar trebui să o prescrieți unui tânăr farmacist, student aflat la început de carieră?
IB: Tinerii farmaciști sau studenții la început de carieră ar trebui  să-și aleagă modele din lumea farmaceutică. Pentru mine, la început de carieră  modelele au fost profesorul de tehnică farmaceutică Victor Stănescu și farmacistul galenician Chiru Pesici. În plus, Colegiul Farmaciștilor din România ar putea face mai mult în îndrumarea acestora de a-și alege modelele.

O „rețetă”  simplă recomandată de mine ar fi și acest interviu sau invitația de a participa la simpozionul Frama Practic, ediția 59 organizată de Houston NPA la Eforie Nord. Acolo voi vorbi  „Despre satisfacțiile unui farmacist galenician (recepturist)”, o discuție care sper să stârnească interes în rândul auditoriului.

Farma Practic reprezintă o serie de evenimente regionale concepute și implementate de compania de comunicare medicală Houston NPA. Inițiat în 2010, Farma Practic a ajuns să fie considerat un proiect de referință pe piața manifestărilor dedicate farmaciștilor și asistenților de farmacie din România.

Următoarele Ediții Farma Practic din 2017:
10-11 noiembrie 2017, Farma Practic Ed. 60 – Băile Herculane, județe în focus – AR, TM, CS, HD, MH;
24-25 noiembrie 2017, Farma Practic Ed. 61 – Băile Herculane, județe în focus – OT, DJ, VL, GJ, AG, TR, CS.

Pentru detalii și înscrieri:
Daniela Popescu: daniela.popescu@houston.ro, 0756.030.316, www.farmapractic.ro, www.houston.ro

Alte evenimente de interes pentru farmaciști și asistenți de farmacie:
Conferința Națională de Medicina Sexualității, ediția a XVII-a, cu participare internațională, 27- 29 octombrie 2017, Ana Hotels, Poiana Brașov.