Orice formă de tutun îmbolnăvește! Nu există „fumat sănătos, tutun mai puțin toxic”; există doar trucuri de marketing!, interviu cu dr. Magdalena Ciobanu, lector în cadrul Conferinței Regionalede Cancer Bronhopulmonar, 7-8 septembrie, Craiova

Continuăm seria interviurilor cu lectorii celei de-a IV-a ediții a Conferinței Regionale de Cancer Bronhopulmonar, ce va avea loc între 7-8 septembrie la UMF Craiova, și discutăm azi cu pneumologul Magdalena Ciobanu, medic primar pneumologie de la Institutul Național de Pneumologie „Marius Nasta”, coordonator al centrului de consiliere pentru renunțarea la fumat, coordonator  Expert al Ministerului Sănătății pentru controlul tutunului, la Comisia Europeana și OMS.

Aflăm de la dr. Magdalena Ciobanu care sunt riscurile fumatului, cât de conștienți sunt oamenii privind aceste riscuri și cât de important este să nu inhalam fum de tutun – nici activ, nici pasiv, dar și cât de importantă este colaborarea între specialiști privind prevenirea cancerului bronhopulmonar.

Înscrierile la eveniment sunt reduse, iar până pe 30 august taxele de participare sunt reduse: https://houston.ro/cancer-bronhopulmonar-3/

Ce risc au fumătorii de a se îmbolnăvi de cancer bronhpulmonar? Cum arată statisticile?
Fumatul reprezintă principala cauză evitabilă a  cancerului pulmonar și este responsabil în România de cel puțin 88% din decesele  prin cancer pulmonar la bărbaţi și 52% la femei. Conform statisticiolor, femeile fumătoare au risc de 25,7 ori mai mare de a dezvolta cancer pulmonar,  faţă de un nefumător în timp ce bărbaţii fumători au risc de 25 ori mai mare. De asemenea, fumătorii au risc crescut şi pentru alte tipuri de cancer precum oral, laringe, faringe, digestiv, urinar, sân, genital sau leucemie mieloidă acută.

Fumatul pasiv poate fi asociat cu cancerului bronhopulomnar?
Statisticile arată că fumatului pasiv  crește cu 30% riscul de cancer pulmonar. Însă trebuie spus și faptul că renunțarea la fumat reduce riscul de cancer, chiar dacă după mult timp. Dupa 5 ani, reduce la jumatate riscul de cancer oral, esofag, vezica urinară, iar după 10 ani de când se renunță la fumat riscul de deces prin cancer pulmonar se reduce la jumatate.

Au devenit mai constineți oamenii privind riscurile fumatului? Aplează ei la ajutor pentru a scăpa de acest viciu?
În primul rând aș vrea să menționez faptul că fumatul nu este un viciu, ci o boala – dependență de nicotină. Această boală se poate trata, chiar daca nu se vindecă complet, programul Stop Fumat cu acest lucru ocupandu-se. În cadrul programului se asigură tratamentul medicamentos gratuit pentru dependenţa nicotinică, conform recomandărilor internaţionale, iar medici instruiţi în terapia tabagismului oferă tratamentul în cadrul unei consultaţii specifice. Romanii știu ca fumatul produce cancer pulmonar. Un studiu din 2011 arată că un procent de 98.3% dintre români sunt conștineți de bolile asociate fumatului, cu precădere cancerul pulmonar.

Există o publicitate agresivă pentru țigările  cu Tehnologia HeatControl care încălzește tutunul la o temperatură controlată, în loc să îl ardă, eliberând vapori ce conțin nicotină. Astfel, se spune că nivelul substanțelor chimice periculoase este redus în mod semnificativ față de cel din fumul de țigară. Ce ar trebui să știe consumatorii?
Industria tutunului are o lungă istorie de amagiri ale consumatorilor cu produse „mai sănătoase, mai puțtin toxice”, începând cu filtrele „speciale” din anii ’50 și continuând cu țigările light, low-tar, low-nicotine, slim, etc. De 3 ani, aceiași producători vin cu o altă propunere, evident tot „mai puțin nocivă”, de inhalare a tutunului: tutunul încalzit„ în loc de „ars”. Deși, din punct de vedere chimic, este vorba tot de o procesare termică a frunzelor de tutun (piroliza) cu formare de substanțe chimice toxice și eliberare de nicotină, producătorii mizează pe “credință” publicului larg că „mai puțin” determină, obligatoriu, efecte „mai puține”. Dacă în viața de zi cu zi putem găsi astfel de situații, când e vorba de tutun procesat termic, “mai puține substanțe toxice și/ sau concentrații mai mici “nu înseamnă, obligatoriu, risc mai mic de a suferi de o boală. Chimiștii ne atrag atenția că substanțele cele mai toxice (produșii organici volatili, hidrocarburile aromatice policiclice, oxidul nitric) se formează atunci cand tutunul este supus încălzirii peste 70 grade Celsius. Iar toxicitatea lor asupra corpului uman de obicei este independentă de doza! Este foarte adevarat că, pentru a produce cancer bronhopulmonar, este necesară o expunere la fum de tutun de 10-15 ani sau chiar mai mult. Însă CBP nu este singura boala ce poate fi provocată de aceste substanțe; iar pentru infarct miocardic acut, bronșită cronică, emfizem, rinită sau alte afecțiuni ale căilor aeriene  nu trebuie “să aștepti” atât de mult!

Prin urmare, consumatorii de tutun ar trebui să știe ceea ce OMS spunea din 2006: orice forma de tutun imbolnavește! Nu exista “fumat sănatos, tutun mai puțin toxic”; există doar trucuri de marketing. Asa cum un om supraponderal care își dorește să faca ceva pentru a fi sănătos, nu bea sucuri cu “zero zahar” sau “light” și nu mănâncă dulciuri procesate “mai puțin dulci” sau cu “mai puțini aditivi” ci elimină complet băuturile carbogazoase și dulciurile procesate, tot așa, un fumator care își dorește să aibă grijă de sănătatea sa nu va inhala tutun cu mai puține substanțe chimice ci va elimina complet tutunul.

Ne puteți oferi câteva sfaturi pentru a ne proteja de cancerul bronhopulmonar?
Singura metoda de a scadea riscul de a suferi de cancer bronhopulmonar este să nu inhalam fum de tutun – nici activ, nici pasiv. Sunt oameni care nu au fumat activ niciodată și s-au imbolnavit de CBP – când discuți detaliat cu ei, afli că au locuit sau/ și au lucrat în case/ birouri în care se fuma – uneori chiar foarte mult!

A crede că poți fuma în continuare și să îți scazi riscul de CBP dacă utilizezi un anumit produs (fie el filtru sau produse „naturiste” ori suplimente alimentare ori produse “care scad riscul”) este o iluzie și, mai grav, o tehnică de marketing pentru a crește vânzările produselor „miraculoase”.

Cu ce medici colaborați în cazul unui pacient cu cancer bronhopulmonar? Cine face parte din echipa implicată în îngrijirea acestuia?
Până când se stabilește diagnosticul final, este o cooperare interdisciplinară – medici clinicieni, de laborator, radiologi. În România, pacientul diagnosticat cu cancer este îndrumat de către medicul oncolog – care stabilește dacă și când are nevoie de intrvenție chirurgicală,  de radioterapie sau/ și de chimioterapie. Tot medicul oncolog stabilește frecvența și tipul controalelor la medicul specialist „de organ”.