„Riscul major al depresiei este suicidul. De aceea depresia trebuie recunoscută, înțeleasă, diagnosticată și tratată cât mai rapid!” prof.univ.dr. Mirela Manea, Conferința Națională Stresul, Anxietatea, Depresia (S.A.D), ediția a V-a, 11-12 mai, București
În 2020 depresia va fi a doua cauză de invaliditate la nivel mondial, după bolile cardiovasculare, surclasând cancerul și alte boli foarte grave, așa cum avertizează Organizația Mondială a Sănătății. Un subiect de interes major, depresia a reprezentat temă centrală în cadrul celei de V-a ediții a Conferinței Naționale Stresul, Anxietatea, Depresia, ce a avut loc între 11-12 mai la Hotel Ramada Parc din București, eveniment ce a reunit peste 500 de participanți, medici psihiatri și din alte specialități, psihologi, psihoterapeuți, farmaciști, asistenți medicali și de farmacie.
„Depresia nu se vede din exterior, de multe ori fiind considerată o lipsă de impilcare voluntară a celor din jur. În realitate depresia este o afecțiune, o tulburare psihică ce impiedică desfășurarea vieții normale, care împiedică persoana respectivă să aibă o viață socială, o viață de familie, performanțe în viața profesională. De aceea vorbim despre importanța depresiei, în sens negativ, întrucât riscul major al depresiei este suicidul. În momentul în care afectivitatea și tot contextul vieții psihice este perturbat, persoanele cu depresie au risc de a nu mai vedea posibilitatea ieșirii din această situație și recurg la această ultimă instanță, din punctul lor de vedere, salvatoare. De aceea depresia trebuie recunoscută, înțeleasă, diagnosticată și tratată cât mai rapid! Tratamentul trebuie să fie personalizat, astfel încât viața pacientului să nu fie pusă în pericol. Numărul cazurilor de depresie este în creștere, și de aceea această temă este una care ne preocupă în mod special”, a declarat prof.univ.dr. Mirela Manea, coordonatorul științific al manifestării pe parcursul căreia profesioniști în sănătate au adus în dezbatere teme legate de stres, anxietate și depresie, subiecte ce se află pe agenda publică mondială, fiind factori majori ce amenință sănătatea publică globală.
Nu putem spune simplu: feriți-vă de stres!, pentru că nu trăim într-un glob de sticlă –prof.univ.dr. Mirela Manea
„Stresul există, nu este o noțiune abstractă, din contră, una concretă care acționează asupra fiecăruia în funcție de vulnerabilitate. Nu putem vorbi de sfaturi generale care să ne ferească de aceste „pericole”. Nu putem spune simplu: feriți-vă de stres!, pentru că nu trăim într-un glob de sticlă, fiecare dintre noi are un ritm de viață propriu. Dar putem încerca să sesizăm cât mai repede modificările din viața noastră care ne pot afecta. Cu cât e mai precoce este instituită terapia, cu atât tratarea acestor afecțiuni se poate realiza mai ușor. De asemenea, cu cât vârsta este mai mică, cu atât terapia are succes mai mare”, a adăugat prof. univ. dr. Mirela Manea.
Sănătatea mintală a fost abordată din perspective diferite, cu accent pe efectele majore pe care tulburările psihice le pot avea atât în viața personală, cât și asupra importanței recunașterii și tratării acestor afecțiuni cât mai rapid și corect.
„Atât pentru depresie cât și pentru alte boli cronice majore este important să se ia în considerare gestionarea globală a bolilor. O utilizare adecvată a tuturor remediilor disponibile la zi poate cu adevarat îmbunătăți atât componenta clinică, cât și cea economică a gestionării pacienților care suferă de depresie producând economii locale”, a declarat în cadrul evenimentului Dr. Mihail Cristian Pîrlog.
Un mare procent dintre pacieții români duc depresia „pe picioare”. Vorbim despre o depresie mascată social și profesional –dr.psih. Mara Priceputu.
„Climatul familail este unul foarte impotant în cazul depresiei. În primul rând cei din jur trebuie să conștientizeze că depresia este o boală și nu un moft! Depresia nu poate fi gestionată de persoana în cauză, astfel că are nevoie de sprijinul și înțelegerea celor din exterior. Contează foarte mult și contextul social, cadrul profesional care trebuie să înțeleagă perioada grea prin care persoana trece și să o susțină pe perioada tratamentului si ulterior pentru integrarea sa în viața profesională. Organizațiile profesionale medicale sunt preocupate continuu în a susține companiile în dezvoltarea unor structuri organizațonale în care omul să fie în prim plan. În acest sens este de susținut în continuare demersul de informare și educare a întregii societăți despre ce avem de făcut atunci când, pe rând, fiecare dintre noi trece printr-un moment critic. Avem un specific cultural românesc foarte interesant. Având în vedere că în cultura românească imaginea socială contează foarte mult, românul se pune în situații limită pentru a face față presiunilor din contexul social și personal, neglijându-se pe sine. Un mare procent dintre pacieții români duc depresia „pe picioare”. Vorbim despre o depresie mascată social și profesional. De aceea vedem din ce în ce mai multe cazuri mediatizate în care persoane care nu arată nicun fel de simptome recurg la gesturi extreme, uimind pe toată lumea. Acesta este un exemplu de depresie mascată”, a declarat dr.psih. Mara Priceputu.
O temă extrem de interesantă abordată în cadrul evenimentului a fost legată de greșeala medicală, despre care nu se poate vorbi în afara unui context terapeutic.
Pe locul 3 în cauzele de mortalitate la adult se află eroarea medicală. România, însă, nu se află pe lista unor astfel de dezbateri – dr. Gabriel Diaconu.
„Cel mai important lucru de reținut în urma unor rapoarte publicate anul trecut este că pe locul 3 în cauzele de mortalitate la adult se află eroarea medicală. Am ajuns la acel punct al medicinei în care am reușit să învingem o sumedenie de boli, însă medicina viitorului nu mai este una în care tratăm boli, ci una în care vorbim deschis despre limitele practicii medicale și despre cum să facem din greșelile medicale un subiect de dezbatere, nicidecum de infamie. De departe cauzele greșelilor medicale sunt legate de extenuarea la locul de muncă, nerespectarea protocoalelor și de lipsa de fundamentare a unui bun personal și a unei echipe terapuetice. Greșelile medicale se întâmplă atunci când medicii acționează solitar sau într-o formă de izolare. România, însă, nu se află pe lista unor astfel de dezbateri, noi avem un istoric recent de protocoale medicale, iar sistemul nostru medical nu suține în realitate interdisciplinaritatea și o atitudine matură asupra greșelilor medicale. Trebuie să vorbim despre stresul medicului atunci când se simte urmărit , controlat, persecutat, trebuie să vorbim despre anxietate și despre simptomele de deznădejde și abandon în momentele în care medicul știe ce face parte dintr- un sistem care îl epuizează. Nu putem vorbi de greșeală medicală în afara unui context terapeutic”, a atras atenția dr. Gabriel Diaconu.
Pe parcursul celor două zile de sesiuni au fost prezentate informații utile pentru practica psihiatrică și psihologică, fiind subliniat rolul important al colaborării specialiștilor în managementul pacientului cu tulburări psihice.
Lectorii care au luat cuvântul pe parcursul evenimentului au fost: Chestor Sorin Oprea, Dr. Silvia Amărășteanu, Dr. psih. Mara Priceputu, Dr. Cristian Mihăilescu, Prof. univ. dr. Mirela Manea, Conf. univ. dr. Maria Ladea & Asist. univ. dr. Mihai Bran, Dr. psih. Nadia Lupu Gorduza, Psih. Raluca Nica, Dr. Gabriela Puiu, Conf. univ. dr. Capisizu Ana, Șef lucrări dr. Mihail Pîrlog, Dr. Nicolae Iordache- Iordache, Dr. Diaconu Gabriel, Șef lucrări dr. Mihnea Manea, Dr. Antonescu Florin, Prof. univ. dr. farm. Cornel Chiriță, Prof. univ. dr. Mirela Manea, Drd. psih. Cristina Oprea, Șef. Lucr. Dr. Ioana Soare, Prof. univ. dr. Doina Drăgănescu, Conf. univ. dr. Degi L. Csaba , Dr. Petru Ionescu, Dr. Felicia Militaru, Dr. Elena Bordea.
Programul științific a fost creditat EMC, EFC și CPR.
Ediția regională a Conferinței Stresul Anxietatea Depresia va avea loc la în perioada 28-29 septembrie la Piatra Neamt! Persoană de contact Andra Bumbac (andra.bumbac@houston.ro; 021-317.09.43).
Concept&Management eveniment: Compania de comunicare medicală Houston NPA