„În România 150.000 persoane au nevoie anual de îngrijiri paliative, dintre care peste 60.000 sunt bolnavi oncologici” – Dr. Vladimir Poroch, vicepreședinte al Asociației Naționale de Îngrijiri Paliative, lector în cadrul ediției XXI Practic MF 13-14 octombrie 2017, Gura Humorului
Deși în 2014 Organizația Mondială a Sănătății a consemnat dreptul pacienților cu boli incurabile de a avea acces la îngrijiri care să le amelioreze calitatea vieții, în România nu există încă un program național de îngrijiri paliative, astăzi doar 7% din pacienţii cu boli incurabile putând beneficia la noi în țară de astfel de servicii. Potrivit datelor publicate de Ministerul Sănătății în România, 50.000 de persoane mor din cauza cancerului, iar 80.000 de noi cazuri sunt înregistrate anual. În contextul în care numărul medicilor oncologi a scăzut dramatic, ajungând în acest moment la sub 500 de medici oncologi care activează în toată țara, situația este cu mult mai dramatică.
În aceste condiții, afirmă Șef Lucr. Dr. Vladimir Poroch, vicepreședinte al Asociației Naționale de Îngrijiri Paliative, medicul de familie are şi va avea un rol din ce în ce mai important în asigurarea îngrijirii paliative de bază, în comunitate, formă de îngrijire destinată pacienţilor cu nevoi mai puţin complexe, sau în esenţă pacienţilor mai puţin dificili.
Premergator ediției XXI a simpozionului regional dedicat medicilor de familie Practic MF, ce va avea loc între 13-14 octombrie 2017 la Gura Humorului, am stat de vorbă cu Șef Lucr. Dr. Vladimir Poroch, lector în cadrul evenimentului, referitor la situația actuală privind programul național de îngrijiri paliative, dar și despre rolul medicului de famile în acest context.
În România nu există un program naţional prin care să se asigure îngrijiri paliative pacienţilor cu afecţiuni incurabile. Astfel, statul român încalcă zilnic un drept al omului statuat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Cum comentați acest fapt, în calitate de vicepreședinte al Asociației Naționale de Îngrijiri Paliative?
Vladimir Poroch: Într-adevar în România nu există (încă) un program naţional de paliație implementat care să se deruleze sub coordonarea autorităţilor publice în domeniul medical. Cu toate acestea Hospice „Casa Speranţei” din Braşov şi Asociaţia Naţională de Îngrijiri Paliative (ANIP) au conceput şi susţin o strategie naţională pentru îngrijiri paliative şi un program naţional de îngrijiri paliative. Propunerea de Program Național de Îngrijiri Paliative a fost prezentată și înregistrată la Ministerul Sănătății în august 2012, iar în februarie 2013 Programul Național de Îngrijiri Paliative a fost prezentat ministrului sănătăţii cu susținerea ambasadorului Marii Britanii la București, Excelența sa d-nul Martin Harris.
Până la acest moment Ministerul Sănătăţii nu a implementat un program naţional pentru îngrijirea paliativă însă, prin Ordinul ministrului sănătății 554/ 12 mai 2017 (pentru inființarea comisiilor consultative ale Ministerului Sănătății), s-a stabilit componența comisiei de paliație, al cărei președinte este Conf. Dr. Daniela Mosoiu din Brașov. Este fără îndoială un prim pas, de altfel important, de la care să înceapă o construcţie instituţională solidă pentru dezvoltarea a ceea ce înseamnă îngrijiri paliative în România.
De asemenea, începând cu anul 2015, Ministerul Sănătății a început implementarea proiectului privind reforma sectorului sanitar – Îmbunatățirea calității și eficienței sistemului sanitar, finanțat dintr-un împrumut de la Banca Mondială. În acest scop Ministerul Sănătății a efectuat evaluarea nivelului de dezvoltare al serviciilor de îngrijiri paliative în România şi îşi propune în viitorul apropiat înfiinţarea la nivelul ţării a 29 unităţi cu paturi de îngrijiri paliative, 90 ambulatorii de îngrijiri paliative şi 90 echipe de îngrijiri paliative la domiciliu. Mai trebuie adăugat faptul că în România există actualmente un trend pozitiv în ceea ce priveşte dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative.
De altfel ţara noastră este privită la nivel internaţional drept unul din statele cu o dinamică deosebită în ceea ce priveşte dezvoltarea îngrijirii paliative, înregistrând progrese remarcabile cel puţin în ultimii ani.Aşadar în România există servicii de îngrijire paliativă şi dorinţa de a dezvolta acest sector, însă gradul de acoperire a nevoii de paliaţie rămâne în continuare scăzut, respectiv sub 7%.
Pot fi estimate costurile suplimentare pentru sistemul public de sănătate, în lipsa acestui program național?
VP: Se ştie foarte bine faptul că dezvoltarea unui program concret pentru îngrijirea paliativă, care să conţină tipuri de servicii cât şi mecanisme de finanţare a acestora nu numai că aduce reale beneficii în ceea ce priveşte creşterea calităţii vieţii unui număr cât mai mare de pacienţi, dar contribuie şi la economisirea de resurse pentru acesl sistem de sănătate. Nu ştiu să existe actualmente o estimare a costurilor suplimentare pentru sistemul public de sănătate datorate lipsei unui astfel de program. Cu toate acestea, în cadrul unui proiect desfăşurat de către Hospice „Casa Speranţei” Braşov denumit „Inlaturarea disparităților în accesul la servicii de bază de îngrijiri paliative în comunitate: parteneriate pentru identificarea și reducerea barierelor clinice, educaționale, legislative și economice”, derulat anul trecut în parteneriat cu Kantosspital St. Gallen din Elveția și Median Research Centre din Romania a fost demonstrat prin studii statistice riguroase un cost de 4.743 lei/an pentru acordarea îngrijirii paliative de bază pentru 10 bolnavi cu cancer de către medicul de familie.
Dacă toți cei 328 de medici de familie din România certificați în paliație (168 instruiți în proiectul anterior menţionat, iar restul cu atestat în paliație) ar acorda îngrijiri paliative de bază, valoarea totală a acestor intervenții ar fi de 1,55 milioane lei, pentru 3.280 pacienți. Dacă această sumă ar fi decontată de Casa Națională de Asigurari de Sănătate, ar fi necesară o suplimentare cu doar 0,1% a bugetului pentru asistența medicală primară (raportat la bugetul 2016 pentru asistența medicală primară: 1.515.724 mii lei, conform Situației privind bugetul Fondului Național Unic de Asigurari Sociale de Sănătate în perioada 1999-2016), ceea ce ar reprezenta un beneficiu enorm pentru pacienţi şi familiile lor realizat cu costuri minime.
Câți români beneficiaza în acest moment de îngrijiri paliative? Care sunt costurile aproximative /persoana/zi?
VP: Conform estimărilor, în România aproape 150.000 persoane au nevoie anual de îngrijiri paliative, dintre care peste 60.000 sunt bolnavi oncologici. Având în vedere că gradul de acoperire a nevoii de paliaţie prin oferirea diferitelor tipuri de servicii de paliaţie este de sub 7%, rezultă că un număr încă insuficient de pacienţi beneficiază de această formă de îngrijire menită să amelioreze caliltatea vieţii.
Decontarea serviciilor de îngrijiri paliative se realizează conform prevederilor Contractului Cadru al CNAS şi a normelor de aplicare ale acestuia la un nivel de maximum 235,62 lei/zi de spitaliazare pentru internarea continuă în unităţile cu paturi de paliaţie, iar pentru un episod de îngrijire paliativă la domiciliu, în cazul unui pacient complex (ECOG 4), la nivelul de 65 lei /vizită la domiciliu. Există estimări care arată că nivelul acestor sume decontate sunt inferioare costurilor reale specifice îngrijirii complexe a unui pacient de paliaţie, respectiv 325 lei/zi pentru o zi de spitalizare şi 102,52 lei/episod de îngrijire paliativă la domiciliu. Ca să vă faceţi o imagine şi mai completă asupra costurilor unei zile de spitalizare pentru îngrijire paliativă, în ţări precum Germania sau Belgia sistemul de asigurări de sănătate decontează între 400 – 450 EUR/zi de spitalizare.
Mai mult, în România, Casa de Asigurări de Sănătate decontează pentru paliaţie doar servicii de internare continuă şi îngrijiri la domiciliu, în timp ce alte tipuri de servicii esenţiale pentru îngrijirea paliativă cum ar fi internarea de zi, ambulatoriul de paliaţie sau centrul de zi nu sunt finanţate. Evident că în ţările cu tradiţie în paliaţie toate aceste tipuri de servicii sunt rambursate.
Există o nevoie foarte mare de servicii de îngrijiri paliative,
acest aspect fiind o reală problemă de sănătate publică, care se va acutiza în viitor odată cu fenomenul de îmbătrânire a populaţiei.
Ce măsuri considerați că ar trebui luate de urgență, astfel încât situația să se schimbe în bine?
VP: Implementarea unei strategii coerente pentru dezvoltarea şi finanţarea serviciilor de îngrijiri paliative din România.De asemenea, cred că ar trebui identificate facilităţi de îngrijire pe termen lung a pacienţilor stabili, cu boli cronice, deoarece există o nevoie foarte mare de astfel de servicii, acest aspect fiind o reală problemă de sănătate publică, care se va acutiza în viitor odată cu fenomenul de îmbătrânire a populaţiei. O componentă deosebit de importantă va fi asigurarea îngrijirii paliative de bază în comunitate, de către medicul de familie, în cabinetul acestuia sau la domiciliul pacientului, printr-un program de finanţare special destinat, care să permită medicului de familie să îi fie rambursate serviciile medicale prestate pentru pacienţii de paliaţie. În acest mod vor fi evitate spitalizările inutile, va fi redus disconfortul pacientului şi vor fi economisite resurse importante ale sistemului de sănătate. Nu în ultimul rând, trebuie asigurate mecanisme de finanţare acoperitoare pentru serviciile de îngrijiri paliative în general (adaptate tuturor componentelor strategice ale îngrijirii paliative: educaţie pentru (auto)îngrijire, îngrijire paliativă de bază în comunitate şi îngrijire paliativă specializată), finanţare care să pornească de fapt de la reforma sistemului de asigurări de sănătate.
Medicul de familie are şi va avea un rol din ce în ce mai important
în asigurarea îngrijirii paliative de bază.
Ținând cont de faptul că acest eveniment este dedicat exclusiv medicilor de familie din zona Moldovei, care considerați că este rolul medicului de familie în acest context?
VP: Aşa cum spuneam şi anterior, medicul de familie are şi va avea un rol din ce în ce mai important în asigurarea îngrijirii paliative de bază, în comunitate, formă de îngrijire destinată pacienţilor cu nevoi mai puţin complexe, sau în esenţă pacienţilor mai puţin dificili. Practic medicina de familie este cred specialitatea cea mai bine reprezentată în teritoriu, iar practicienii medici de familie se află cel mai aproape de nevoile celor aflaţi în suferinţă, bucurându-se în acelaşi timp de o mare încredere din partea pacienţilor pe care îi cunosc de ani de zile. Ce poate fi mai nobil decât faptul de a-ţi îngriji pacientul, de a fi un real sprijin pentru aceasta mai ales în ultima etapă a vieţii sale, perioadă în care poate atunci are cea mai mare nevoie de suportul şi de încrederea pe care i-o poate oferi DOCTORUL SĂU pe care îl cunoaşte de ani de zile, adică MEDICUL DE FAMILIE.
Ce poate recomanda în acest moment un medic de familie unui pacient care are nevoie de ingrijiri paliative?
VP: Poate să îi ofere începând de la sfaturi, educaţie pentru autoîngrijire pacientului, cât şi suport familiei acestuia, până la efectuarea unor manevre şi intervenţii farmacologice şi non-farmacologice cu scopul de a îi reduce suferinţa, pe toate cele patru planuri ale abordării holistice (fizic, psiho-emoţional, social şi spiritual) şi de a îi creşte calitatea vieţii, angrenând în îngrjirea pacientului şi alţi profesionişti specifici echipei de îngrijiri paliative.
Conferința regională Practic MF este un eveniment creditat EMC, ce se adresează medicilor de familie din județele Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău, Vaslui, Vrancea, Maramureș și Bistrița Năsăud și se va desfășura după următorul program: vineri, între orele 15.00 – 19.00 și sâmbătă, între orele 09.00 – 14.00.
Înscrierile la eveniment continua, până pe 15 septembrie taxele de participare fiind reduse!
Mai multe informații despre înscrieri și taxele de participare găsiți pe pagina web evenimentului aici: https://houston.ro/practic-mf-editia-a-xxi-a-13-14-oct-2017-best-western-bucovina-gura-humorului/
Tot de aici poate fi descărcat și formularul de înscriere.
Pentru a putea participa a la eveniment completarea formularului este obligatorie!
Detalii actualizate despre eveniment pot fi găsite și pe pagina de Facebook a evenimentului aici https://goo.gl/ADsTQy
Pentru detalii proiect:
dana.dumitru@houston.ro, 0722.585.995
Pentru inscriere:
andreea.acatrinei@houston.ro, 0756.030.353 sau la nr. de fax 021.317.09.43
