Conferința Națională „Antibioticele între Uz si Abuz” ediția a II-a, un eveniment sub semnul curajului
Ceea ce a definit ediția a doua a evenimentului coordonat ștințific de prof.univ.dr. Gabriel Adrian Popescu, având ca organizator științific Societatea Română de Microbiologie, a fost curajul de a spune lucrurilor pe nume. Au fost evidențiate provocările momentului, faptul că pentru Organizația Mondială a Sănătății rezistența la antibiotice este principala situație care trebuie rezolvată, întrucât în 2050 numărul de decese prin infecții cauzate de germeni rezistenți la antibiotice va fi mai mare decât numărul de decese cauzate de cancer.
Cei peste 500 de participanți din toată țara, cadre medicale de diferite specialități, au discutat deschis și onest atât cu lectorii, cât și între ei, despre ce putem face în România și cum putem contribui fiecare dintre noi la o diagnosticare cât mai corectă și rapidă a infecțiilor și a tratamentelor corecte cu antibiotice.
„Infecțiile nosocomiale reprezintă o încălcare a siguranței pacientului, o frustrare atât pentru pacient (vine să se trateze de o boala și capăta alta) cât și pentru medic (compromiterea rezultatului unei intervenții medicale uneori extrem de performante). Dezbaterea e polarizata între publicul larg care vorbește despre o vinovăție exclusivă a personalului medical („spitalele morții”) și medici – constatând la unii dintre ei, uneori o negare a responsabilității și a rolului în controlul infecțiilor nosocomiale („infecțiile nosocomiale există pretutindeni în lume”, „pacientul a venit infectat de acasă/de la alt spital”)”, a declarat prof.univ.dr. Gabriel Adrian Popescu.
Abordarea temelor „sensibile” legate de modul de raportare a infecțiilor nosocomiale, de felul în care se face în România profilaxia perioperatorie cu antibiotice (Ordinul 1528 din decembrie 2013), de felul în care respectă medicii șefi din secții cu risc programul național de supraveghere și control al infecțiilor asociate actului medical – Ordinul 1101 din 2016 conform căruia medicul șef răspunde de derularea activității de screening a pacienților pentru depistarea colonizarilor, infecțiilor cu germeni multirezistenți – a fost facută în mod constructiv, cu evidențierea soluțiilor existente și a echipelor create în anumite spitale din țară, cu rezultate foarte bune, care au demonstrat că se poate lupta cu rezistența la antibiotice.
Suntem pregătiți pentru introducerea de noi antibiotice în practica medicală din Romania? Nu, consideră dr. Andrei Rogoz, care a argumentat răspunsul pe parcursul prezentării susținute în prima zi a conferinței. 
„Răspunsul meu la întrebare este nu. În primul rând noi nu cunoaștem problema cu care ne confruntăm, datele pe care le raportăm privind infecțiile nosocomiale sunt de necrezut, suntem mult sub media europeană. Apoi, România ocupă locuri fruntașe în rândul țărilor europene privind rezistența la antibiotice. Aceste două probleme sunt motive evidente care să ne facă să așteptăm cu mare interes noile antibiotice – apărute relativ recent la noi. Problema este însă că în România avem o cultură a abuzului de antibiotice. Vorbeam până mai de curând despre o presiune a pacientului asupra medicului pentru a-i prescrie antibiotice. Acum însă pacientul a început să fie mai conștient privind prescrierea antibioticelor și să nu mai fie atât de insistent. Nu aici cred că este principala problemă. Din punctul meu de vedere, abuzul de antibiotice are loc mai de grabă în spital. Și mă refer aici la atitudinea aceasta de medicină defensivă practicată de medici, de a se asigura că acoperă orice risc, oferind antibiotice cu spectru larg. Am avut discuții cu medici prescritori din spital, ei sunt conștienți că sunt mult dincolo de protocoale, că dau antibiotice excesiv fața de ceea ce ar trebui să dea conform ghidurilor. Însă au un confort psihic dând antibiotice. Trebuie să insistăm sa aplicăm procedurile care au dat succes în străinătate, sunt stategii care sunt incluse în mod general în programele de utilizare judicioasă a antibioticelor. O măsură concretă pe care aș propune-o face referire la acel ordin din 2016 în care se vorbește despre un singur medic de boli infecțioase la 400 de paturi. Abuzul de antibiotice are loc mai ales la secția de terapie intensivă, iar eu aș propune să se insiste ca nu doar numărul de paturi să fie criteriul, ci ca orice spital cu terapie intensivă să aibă un medic de boli infecțioase.”, a declarat dr. Andrei Rogoz.
Cu experiență de peste 8 ani ca medic primar Boli Infecțioase și Tropicale la Centre Hospitalier Regional d’Orleans din Franța, dr. Camelia Gubavu a declarat: „Și în Franța, la fel ca în România, până mai acum 10 ani exista percepția conform căreia e nevoie de antibiotic la cea mai mică febră, a fost însă o campanie de informare foarte puternică. Medicii au un grad foarte bun de pregătire, însă la fel ca aici exista percepția greșită a pacientului că dacă iese din cabinetul medicului fără antibiotic, atunci medicul nu este bun. A fost nevoie să fie informat pacientul. Însă și în cazul medicilor este nevoie de informare privind prescrierea antibioticelor. Există medici care se grăbesc, vor să sară peste etape și care, pentru liniștea lor, prescriu antibiotice. Nu trebuie să se grăbească și să adminsitreze antibiotice, există foarte puține cazuri, spre deloc, în care pacientul nu poate să aștepte rezultatele analizelor, și trebuie să îi fie administrate antibioticele. Antibioticul ne este un prieten, însă neștiința administrării lui este periculoasă”.
În cadrul evenimentului au fost aduse exemple concrete, măsuri luate în spitale din România împotriva fenomenului rezistenței la antibiotice. Dr. Christina Nicolae a expus în fața participanților câteva dintre măsurile de urmat implementate în cadrul Spitalului Județean Suceava.
„Răspunsul meu la întrebarea ce dă titlul prezentării mele – Poate fi fenomenul rezistenței bacteriene la antibiotice controlat – este da, se poate. Eu sunt convinsă de acest lucru! Este o muncă de echipă, o muncă ce necesită consecvență. Lupți pentru a ajunge la un rezultat, însă dacă nu continui să menții acel rezultat, nu mai contează nimic. Consecvența este deci o măsura obligatorie pentru a asigura reușita. Programele de stewardship pentru îmbunătăţirea modului de prescriere a antibioticelor pot să schimbe datele de rezistenţă bacteriană la nivel de spital, de regiune, de ţară. Acest tip de programe ar trebui implementate în orice spital, iar echipele implicate să fie multidisciplinare. Strategiile trebuie să fie simple, eficiente şi îmbunătăţite continuu prin acumulare de experienţă. De asemenea, înţelegerea fenomenului de rezistenţă bacteriană, consecvenţa şi comunicarea permanentă între medicii din ,,echipă” şi ceilalţi medici sunt foarte importante”, a subliniat dr. Christina Nicolae
Participanții la eveniment au putut afla în cadrul evenimentului ultimele noutăți în domeniu, noua denumire a clostridium difficile (Clostridioides difficile), ce înseamnă „diagnostic stewardship”, adică utilizarea judicioasă a diagnosticului bacteriologic și au aflat unde pot găsi metodologia studiului de supraveghere a infecțiilor cu clostridium difficile – https://www.cnscbt.ro/index.php/metodologii/infectii-nosocomiale/364-metodologie-icd-2016/file.
Câteva dintre ideile conturate în urma celor două zile de prezentări fac referire la structurile de conducere ale spitalelor care trebuie să acorde și ele o importanță deosebită laboratoarelor de microbiologie – baza sistemului național de raportare a rezistenței la antibiotice. Este foarte mare nevoie și de date din ambulator, date care la acest moment sunt slab reprezentate.
Alte provocări pentru viitor sunt reprezentate de comunicarea informațiilor către publicul larg, prin metode adaptate diferitelor grupe de vârsta (adolescenții au răbdare doar 18 secunde înainte să pună o întrebare, două treimi din părinții copiilor cu febră cer antibiotice), de felul în care ar trebui gestionate situațiile în care deciziile terapeutice bune sunt blocate pe plan ierarhic, de informarea asupra reglementării comune a Ministerului Sănătății și Ministerului Educatiei privind lipsa obligativității de testare la intrarea în colectivități a copiilor.
„Cred că cel mai important mesaj este că nu putem influența comportamente pe care nu le cunoaștem. Astfel de manifestări științifice sunt excepționale din punct de vedere al valorilor educaționale strict pentru componenta medicală, sau a farmacistului. Ceea ce vreau să spun este că în România avem de a face cu o serie întreagă de mituri care sunt mai puternice decât vocea medicului. Trebuie să știm realmente cu ce ne confruntam și trebuie să înțelegem că în România educația medicală, din păcate, nu am facut-o noi, medicii, ci vedetele media, sportivii, politicienii, oamenii vizibili. Nu critic, constat. Este o realitate și din păcate multe dintre aceste personalități foarte vizibile în media își exprimă punctul de vedere al profanului. E firesc să greșescă. Rostul nostru, al mediciilor este să încercăm să aducem mesajul de specialitate la nivel comprehensibil pentru omul simplu, să nu îl contrariem foarte tare. Nu putem să schimbăm la 180 de grade gândirea într-o țară în care părinții unui copil cu febră vor rețetă cu antibiotice. Dacă știm care sunt principalele spaime, atunci probabil putem să mișcăm acest „bolovan uriaș”. Este de spus că avem și aliați, există o mulțime de voci, colegi medici, care au început să intre în social media”, a menționat în încheierea evenimentului Conf. univ. dr. Mihai Craiu, care a adus în dezatere o temă extrem de interesantă privind erorile frecvente în diagnosticul și tratamentul infecțiilor la copii.
Ne-au fost alături, cu prezentări de excepție și informații de ultimă oră Prof. univ. dr. Gabriel-Adrian Popescu, Șef lucr. Dragoș Florea, Conf. Univ. dr. Irina Magdalena Dumitru, Șef. lucr. dr. Valentina Simion, Dr. Florentina Paraschiv, Prof. univ. dr. Manuela Arbune, Dr. Christina Nicolae, Dr. Elisaveta Tentiuc, Dr. Andreea Moldovan, Dr. Andrei Rogoz, Prof. univ. dr. Egidia Miftode, Șef lucr. Liana Cătălina Gavriliu, Dr. Camelia Gubavu, Conf. univ. dr. Elena Copaciu, Asist. univ. dr. Daniela Talapan, Conf. univ. dr. Daniela Pițigoi, Conf. univ. dr. Edit Szekely, Conf. univ. dr. Mihaela Sorina Lupșe, Dr. Mirela Maria Margareta Flonta, Conf. univ. dr. Adriana Hristea, Dr. Mariana Buzea, Dr. Ioana Andrei, Dr. medic veterinar Alina Karina Drăghici, Conf. univ. dr. Otilia Benea, Asist. univ. dr. Daniela Ioana Munteanu, Conf. univ. dr. Mihai Craiu.
Participanții la eveniment au contribuit cu întrebari extrem de interesate ale căror răspunsuri au adus și mai multe informații de valoare. Un eveniment interactiv, cadrele medicale prezente în sală au intervenit cu comentarii și informații utile pentru practica medicală. Ne-am bucurat de prezența și intervențiile doamnei dr. Irina Codiță și dr. Roxana Șerban.
Eveniment creditat cu 12 puncte EMC și 16 puncte EFC, conferinței națională interdisciplinară „Antibioticele între uz și abuz” este un eveniment organizat de Societatea Română de Microbiologie, organizator științific al manifestării, și compania de comunicare medicală Houston NPA, în parteneriat cu Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București și Primăria Municipiului București.
Detalii actualizate despre eveniment, lectori, prezentari găsiți și pe pagina de Facebook Houston-NPA: https://www.facebook.com/Houstonpa/ si pe site-ul http://antibioterapia.ro/.
Relația cu presa:
Aniela Zanfir, aniela.zanfir@houston.ro, 0722 519 239