Program Insuficienta Venoasa

Program in curs de actualizare

Conf. Univ. Dr. Cristian Adrian Siloși

Dr. Alexandru Andrițoiu

Asist. Med. Dr. Nela Știubei

Cabinet de practică independentă din Alba Iulia,
la Centrul Wound Care

Insuficiența venoasă cronică a membrelor inferioare, boala cu prevalență mare, reprezintă alterarea întoarcerii venoase, lucru ce poate genera disconfort pacientului, în funcție de stadiul bolii.
Vorbim despre o evoluție de la crampe sau senzație de picior greu, până la oboseală, parestezii, edem, modificări cutanate. În stadii avansate, insuficiența venoasă cronică afectează mult calitatea vieții pacientului (ulcerul de stază venoasă).
Medicului de familie îi revine rolul de a aborda pacientul în ansamblu, de a identifica factorii de risc, de a exclude boala arterială periferică prin manevra indice gleznă-braț, de a formula un diagnostic de prezumție, de a trimite pacientul către ecografie Doppler de vase, de a-l sprijini în efectuarea tratamentului și recuperării, de a urmări evoluția bolii.
Nu trebuie neglijat diagnosticul diferențial sau adițional, medicul de familie fiind cel care cunoaște pacientul îndeaproape și poate trage un semnal de alarmă în caz de suspiciune a unor afecțiuni ce pot produce compresiune pe vena cavă inferioară, rezultând o insuficiență venoasă adițională a membrelor inferioare. Putem lua în discuție chisturile Baker, sarcina, tromboflebita, tromboza venoasă profundă, formațiuni tumorale abdomino-pelvine etc. De asemenea, trebuie luate în calcul: sindroamele nefrotice, bolile autoimune, bolile endocrine {Mixedem}, reacții adverse ale administrării de AINS sau blocante ale canalelor de calciu.
Dincolo de tratamentul medical si/sau chirurgical, pacientul trebuie să înțeleagă faptul că schimbarea stilului de viață joacă un rol primordial în evoluția bolii, începând cu o alimentație sănătoasă, hidratare, renunțare la fumat, scădere ponderală și mai ales combaterea sedentarismului prin mișcare.
Despre toate aceste aspecte vom discuta în cadrul evenimentului din 10-11 februarie 2023, eu având dubla calitate, aceea de medic, dar și de pacient cu insuficiență venoasă cronică a membrelor inferioare.

Dr. Dalida Mosorescu

Medic primar medicină de familie, formator național în domeniile malpraxis, cancer de col uterin, sân și colorectal. A lucrat o bună perioadă de timp pentru American Red Cross în Comandamentul Militar NATO din Belgia, SHAPE [ Supreme Headquarters Allied Powers Europe ] Hospital, unde a avut privilegiul de a-și practica meseria fără restricții de prescriere de medicamente, fără restricții de prescriere de investigații și fără constrangeri legislative.

Conf. Univ. Dr. Cristian Furău

Prof. Univ. Dr. Mihai Ionac

Medic primar chirurgie vasculară, chirurgie plastică și reconstructivă, chirurgie vasculară.

Dr. Daniela Cîrnațu

Sindromul picioarelor “fericite”

Insuficiența venoasă cronică este o afecțiune larg răspândită atât în populația feminină cât și în cea masculină. Deși nu are un risc vital, prin discomfortul pe care îl generează, ea constituie un motiv frecvent de prezentare la consultație în ambulator.
Dacă edemele sau senzația de greutate din picioare pot fi influențate în mod pozitiv prin aplicarea unor topice locale pe baza de heparină, complicația insuficienței venoase cronice, respectiv ulcerul varicos, necesită perioade lungi de îngrijire, nu totdeauna cu rezultate favorabile.
Prin urmare aș recomanda: Ai grijă de picioarele tale, îngrijește-le și tratează-le corespunzător pentru a putea să te bucuri de un confort maxim.

Prof. Univ. Dr. Daniela Bartos

Medic primar cardiologie, medic primar medicină internă, medic specialist sănătate publică. Profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București și profesor asociat la Universitatea De Stat De Medicină Și Farmacie „Nicolae Testemițanu” Chişinău

Asist. Univ. Dr. Setalia Popa

Medic primar genetică medicală la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ”Sf.Maria” Iași și  medic specialist medicină de familie. Este Asistent Universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași.

Cât de “moștenită” e fragilitatea vaselor de sânge?

Rupturile vasculare sunt o complicație importantă în insuficiența venoasă, ducând la apariția si agravarea ulcerelor venoase din cauza pereților vasculari fragili si a dificultății de cicatrizare a unui țesut defectuos.
In general, vasele de sânge sunt formate din țesut conjunctiv si orice alterare a elasticității acestui țesut duce fie la creșterea fragilității peretelui vascular si la reducerea capacității de a se autorepara.
Țesutul conjunctiv este format din trei elemente majore: celule, fibre și matricea extracelulară, iar fibrele sunt cele care îi oferă caracteristicile fizice. Fibrele sunt și ele clasificate în trei tipuri: de colagen, elastice și reticulare.
Colagenul ocupă un loc foarte important la acest nivel și până în momentul de față se cunosc 28 de subtipuri de colagen, fiecare codificată de mai multe gene specifice, fiind cunoscute în momentul de față peste 1000 de mutații (variante patogene) în gene diferite care se asociază clar cu boli, iar unele dintre ele asociază si fragilitate vasculară.
Elastina este o alta componentă a țesutului conjunctiv, codificată de gena ELN, care în principal este cunoscută că se asociază clinic cu sindromul Williams, dar în același timp poate da anumite forme de boala compatibile cu sindromul Marfan, Cutis Laxa, sau chiar cu emfizem pulmonar cauzat de deficitul de α1 – antitripsina. Tropoelastina, desmozina si izodesmozina intră de asemenea în structura țesutului conjunctiv. Elastina are o funcție importantă în artere ca mediu pentru propagarea undelor de presiune pentru a ajuta fluxul sanguin și este deosebit de abundentă în vasele de sânge.
Anumite variante genice identificate în gena fibrilinei sunt cunoscute a fi cauzatoare de sindrom Marfan, a cărui expresivitate clinica este extrem de variabilă.
Proteoglicanii (mucoproteinele) sunt formate din glicozaminoglicani (GAG) prezente în toate țesuturile conjunctive la nivelul matricei extracelulare (ECM) și pe suprafețele multor tipuri de celule.
O alterare la nivelul oricărui component a țesutului conjunctiv poate fi exprimată clinic prin diverse patologii, unele sunt foarte cunoscute, dar deseori sunt greu de diagnosticat clinic din cauza particularităților genetice, fie că au penetranta incompletă (sar generații), fie ca au manifestări clinice variabile (expresivitate variabilă). Fiind boli sistemice modificări se regăsesc la nivelul organelor si țesuturilor, care au în compoziție aceste proteine. Pentru a stabili cu exactitate dacă pacienții care fac frecvent rupturi vasculare au ca o cauza un factor genetic este esențial de a efectua un examen clinic complet, care să coreleze si să identifice semnele clinice pentru a face o încadrare clinica corectă si o recomandare specifica pentru testare, utilă pentru managementul cazului.

Varicele sunt, de fapt, semnele unei boli foarte serioase, cu localizare la nivelul membrelor, dar cu afectare sistemică, adică asupra întregului organism. Și asta pentru că există un nivel scăzut, într-adevăr, dar continuu de inflamație în corpul pacienților care suferă de varice. Acest proces inflamator prezent mereu afectează și pe partea emoțională: se spune că pacienții cu varice sunt mai triști, ei ajungând mai ușor la depresie. Aproximativ 90% dintre pacienții noștri cu ulcer venos sunt afectați de depresie, iar asta afectează starea de bine, calitatea vieții.”

Dr. Toni Feodor

Medic primar chirurg și medic specialist chirurgie vasculară
Competențe în ecografie generală și supraspecializare în flebologie.

Asist. Med. Catalin Voiculescu

Fizioterapeut Dr. Alin Burileanu